ICCJ. Decizia nr. 18/2011. Contencios. Sancţiune pentru neexecutare hotărâre. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 18/2011
Dosar nr. 2354/54/2009
Şedinţa publică de la 6 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 361 din 13 octombrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de către reclamanţii C.S., ş.a., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului solicitând amendarea acestora pentru neexecutarea unei hotărâri definitive şi irevocabile.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa de fond a constatat că pârâţii au executat hotărârea judecătorească invocată, motiv pentru care aceştia nu mai pot fi amendaţi pentru întârziere şi nici reclamanţii nu mai au dreptul la despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs nu au fost depuse de către recurenţi.
Examinând cu prioritate excepţia tardivităţii prezentului recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi urmează a o admite, cu consecinţa respingerii recursului ca tardiv formulat.
Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”.
Aceste prevederi sunt reluate de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, incidente în speţă, arătându-se că „hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare”.
Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenţii-reclamanţi au formulat recurs la data de 1 martie 2010 (fila 4 în dosarul de recurs), în condiţiile în care sentinţa recurată a fost comunicată la data de 18 noiembrie 2009 (fila 177 în dosarul de fond), iar termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului, în cauză, s-a împlinit la data de 4 decembrie 2009.
În raport de aceste dispoziţii, Înalta Curte reţine că recurenţii-reclamanţi nu şi-au îndeplinit obligaţiile procesuale instituite de dispoziţiile legale anterior menţionate.
În cauză nu s-a făcut dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
În aceste condiţii, Înalta Curte urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi va respinge prezentul recurs ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de C.S., ş.a., împotriva sentinţei civile nr. 361 din data de 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 174/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 181/2011. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
