ICCJ. Decizia nr. 2181/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2181/2011
Dosar nr.2966/2/2009
Şedinţa publică din 13 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1340 din 16 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamantul T.N. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Primul-ministru al României şi T.P. - inspector general la Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul T.N.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 8 septembrie 2010.
La termenul de judecată de astăzi, 13 aprilie 2011, în temeiul art. 137 C. proc. civ., instanţa de recurs a rămas în pronunţare cu privire la excepţia timbrajului, ceea ce face de prisos expunerea şi analiza criticilor din recursul declarat de reclamantul T.N., constatând următoarele:
Reclamantul T.N. a declarat recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care cererea de chemare în judecată a fost soluţionată prin admiterea excepţiei netimbrării.
Conform dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, „se timbrează cu 4 RON cererile pentru exercitarea […] recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: […] hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrată […]”.
Recurentul-reclamant a ataşat la cererea de recurs dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 RON şi timbrul judiciar în valoare de 0,15 RON.
În raport cu dispoziţiile citate, recurentul-reclamant avea obligaţia de a depune dovada achitării diferenţei de taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 RON, fiind citat cu menţiune în acest sens, aşa cum rezultă din dovada anexată la dosarul de recurs.
Înalta Curte constată, însă, că recurentul-reclamant T.N. nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală, deşi a fost citat cu menţiunea de a depune dovada achitării diferenţei de taxă judiciară de timbru în cuantum de 2,0 RON.
În atare situaţie, instanţa de control judiciar va face aplicarea prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, dispunând anularea recursului ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de T.N. împotriva Sentinţei civile nr. 1340 din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca insuficient timbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2011.
Procesat de GGC - CT
← ICCJ. Decizia nr. 2180/2011. Contencios. Acţiuni împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2382/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|