ICCJ. Decizia nr. 2365/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin Hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse cererile formulate de C.C.I., R.R.E. și M.G.C., procurori în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura centrală și Servicii teritoriale, prin care solicitau recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, următoarele:
Din verificarea dosarelor profesionale al recurenților rezultă că aceștia nu au susținut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Apreciază Plenul că, din interpretarea dispozițiilor legale succesive privitoare la organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin numirea la această structură specializată, procurorii în cauză nu au dobândit eo ipso gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât promovarea în funcții superioare de execuție (pe loc sau efectivă) se putea și se poate realiza, atât în condițiile Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și în prezent (art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicată) numai prin examen/concurs, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege (vechime, evaluare profesională, lipsa sancțiunilor disciplinare, existența posturilor vacante).
în aceste condiții, consideră Plenul, dacă s-ar considera că prin numirea, conform procedurii speciale, a procurorilor la structura specializată, aceștia ar dobândi în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar eluda în mod evident dispozițiile legale privitoare la promovarea în funcții superioare de execuție prin concurs.
Ca atare, prevederile art. 43, raportat la art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004, referitoare la promovarea la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție se aplică întocmai și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
De asemenea, se arată în motivarea hotărârii atacate, potrivit art. 35 lit. c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, promovarea judecătorilor și procurorilor este atributul C.S.M., iar nu al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție; în plus, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, prin art. 75 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, că procurorul revine la parchetul de unde provine sau la un alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
Totodată, arată Plenul C.S.M., potrivit O.U.G. nr. 56/2009, prevederile art. 75 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost completate prin introducerea alin. (11)1 potrivit căruia "de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții", articol intrat în vigoare anterior numirii recurenților la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
împotriva acestei hotărâri, în temeiul dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 317/2004, au declarat recurs C.C.I., R.R.E. și M.G.C., solicitând anularea actului, în ce îi privește, și obligarea intimatului să le recunoască gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
In motivarea recursului, se arată, în esență, următoarele:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezintă o structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, înființată prin Legea nr. 508/2004, modificată și completată, lege prin care se reglementează și modul de numire a procurorilor la D.I.I.CO.T., dispozițiile având caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcții de execuție sau de conducere, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, susțin recurenții, nu se poate face confuzie între numirea procurorilor în această structură specializată în condițiile Legii nr. 508/2004, prin susținerea unui interviu, și promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile și potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, întrucât problema de drept pusă în discuție vizează recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și nu promovarea la această instanță.
Recurenții consideră că prin numirea lor în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în condițiile Legii nr. 508/2004, modificată și completată, și-au câștigat dreptul de a funcționa la acest nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer, așa cum s-a statuat, de altfel, prin Hotărârea nr. 878 din 13 decembrie 2007 a Plenului C.S.M.
Prin urmare, apreciază recurenții, îndeplinind în condițiile legii o funcție în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii numiți la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism dobândesc ipso facto gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, recurenții au invocat jurisprudența înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul a susținut că recursul este neîntemeiat, arătând, în esență, că procedura și condițiile pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție sunt diferite de cele pentru numirea în funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
In sprijinul acestei apărări, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut referire la considerentele hotărârii recurate și a arătat, în concluzie, că numirea la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conferă dreptul procurorilor de a funcționa la această structură specializată, de a îndeplini atribuțiile ce intră în competența ei și de a fi remunerați cu salariul prevăzut de lege, dar nu și gradul corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, care poate fi obținut numai prin concurs.
în temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, intimatul a depus la dosar hotărârea atacată și Nota întocmită de Direcția Resurse Umane și Organizare, Serviciul Resurse Umane pentru Parchete.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs și a apărărilor intimatului, ținând seama de înscrisurile depuse la dosar și de normele aplicabile în materia supusă analizei, înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin Ordinele nr. 2909, 2904 și 2902 din 7 decembrie 2009, emise de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, recurenții au fost numiți în funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Actele au fost emise în temeiul art. 75 alin. (3) și (4), art. 76 din Legea nr. 304/2004,art. 74 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,art. 1 și art. 26 din Legea nr. 508/2004 și prevederile O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor și procurorilor.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost înființată, prin Legea nr.508/2004, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Legea nr. 304/2004 prevede de asemenea, prin art. 75 alin. (2), că în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului, toate aceste norme exprimând voința legiuitorului de a crea o structură specializată în cadrul respectivei unități a parchetului, înglobată acesteia, iar nu o entitate distinctă, plasată în afara ierarhiei parchetelor.
Potrivit art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004, în forma în vigoare la data numirii în funcție a recurenților, D.I.I.C.O.T. se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statutul de funcții, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numiți, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop; interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.
Este adevărat că art. 43 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor instituie regula potrivit căreia promovarea procurorilor în funcții de execuție se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante existente la parchete, cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute la art. 44.
Nu se poate nega, însă, că procedura prevăzută de art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 implică, de asemenea, o evaluare, o selecție a candidaților din perspectiva calităților profesionale specifice stabilite de legiuitor pentru ocuparea funcției de procuror la D.I.I.C.O.T., numai candidații declarați admiși în urma interviului urmând a fi numiți, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții.
Așadar, art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 reglementează o procedură specială de numire sau promovare într-o funcție de execuție, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art. 43 din Legea nr. 303/2004, distincția pe care intimatul o face între noțiunea de "numire" și cea de "promovare" având caracter artificial și bazându-se pe interpretarea strict literală a unor prevederi legale, promovarea, în ultimă instanță, nefiind altceva decât o numire într-o funcție superioară celei ocupate de persoana în cauză până la data promovării.
în consecință, numirea în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T. a candidaților admiși în urma procedurii de selecție prevăzute de art. 75 din Legea nr. 304/2004 le conferă acestora gradul profesional corespunzător nivelului parchetului din care face parte structura respectivă.
înalta Curte s-a pronunțat, de altfel, în mod constant, în sensul că gradul profesional reprezintă dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia instanțelor sau parchetelor, drept care poate fi dobândit prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează cariera magistraților.
S-a statuat, de asemenea, că procurorii numiți în funcție la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în condițiile art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004, care reglementează o procedură specială, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art.43 din aceeași lege, dobândesc gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Or, principiul disciplinei jurisdicționale și imperativul asigurării unei interpretări și aplicări unitare a legii impun respectarea practicii jurisdicției supreme.
A admite teza contrară, în lipsa unor argumente consistente care să justifice declanșarea procedurii de schimbare a practicii înaltei Curți, potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, ar echivala cu acceptarea unor divergențe de jurisprudență, având ca efect un climat de incertitudine și insecuritate juridică, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituția României, republicată, și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
în speță, în raport cu prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora numirea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se realizează prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și în condițiile în care recurenții au fost numiți într-o astfel de funcție numai începând cu data de 7 decembrie 2009, înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 75 alin. (111) din același act normativ, introdus prin pct. 1 al articolului unic din O.U.G. nr. 56/2009, care prevăd că, de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.
Drept urmare, față de considerentele arătate, înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, a admis recursul și a anulat, în parte, hotărârea atacată în ceea ce îi privește pe recurenți, cu consecința obligării intimatului să le recunoască acestora gradul profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, pentru perioada exercitării funcției de procuror în cadrul structurilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2757/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2651/2011. contencios → |
|---|
