ICCJ. Decizia nr. 2407/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin Decizia nr. 1457 din 10 martie 2011 înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de revizuire formulată de N.N. împotriva Deciziei nr. 1845 din 6 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, înalta Curte a constatat că, în cauza dedusă judecății, decizia a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, astfel încât decizia pronunțată în recurs nu îndeplinește condiția impusă de prevederile art. 322 alin (1) C. proc. civ.
Ulterior, revizuentul N.N. a formulat cerere de completare a dispozitivului Deciziei nr. 1457 din 10 martie 2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Examinând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 1457 din 10 martie 2011, în raport cu actele și lucrările dosarului, înalta Curte apreciază că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare, pentru considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 2812alin. (1) C. proc. civ.: "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casare cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Astfel, încuviințarea unei cereri de completare a unei hotărâri judecătorești este admisibilă exclusiv atunci când instanța a omis să se pronunțe - lăsându-l complet nesoluționat - asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.
per a contrario nu s-ar putea uza de procedura completării hotărârii pentru motivul invocat de petentul N.N., respectiv împrejurarea că cererea de revizuire s-a judecat în lipsa părților, fără ca vreuna dintre ele să fi solicitat în scris judecarea în lipsă.
în consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 2812alin. (1) și urm. C. proc. civ., apreciind că motivele invocate de petent nu se încadrează în prevederile menționate, instanța a respins cererea ca inadmisibilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2650/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2399/2011. Contencios → |
|---|
