ICCJ. Decizia nr. 3026/2011. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3026/2011
Dosar nr.2057/54/2010
Şedinţa publică din 25 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 07 iulie 2010, reclamantul T.M., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, a solicitat instanţei să oblige primul pârât să analizeze în Comisia SSPR dosarul nr. 15959 din 08 decembrie 2004 şi să propună CPRD preschimbarea certificatului doveditor conform prevederilor Legii nr. 341/2004, iar cel de-al doilea pârât să semneze certificatul doveditor preschimbat, în vederea eliberării lui.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a participat la Revoluţia din Decembrie 1989, dovada făcând-o cu documentele existente la dosarul întocmit, pe care pârâtul nu le contestă, deoarece prin adresa nr. 18/7955/2009, i-a comunicat faptul că dosarul său a fost analizat în Comisia SSPR, care a constatat că este complet din punct de vedere tehnic, fiind validat şi trimis la CPRD în vederea avizării favorabile.
Reclamantul a susţinut că refuzul Preşedintelui CPRD de a semna certificatul doveditor preschimbat cu seria LRM - T nr. 00857, tipărit pe numele său pentru ca SSPR să i-l elibereze, este abuziv, neîntemeiat şi lipsit de temei legal.
2. Întâmpinările depuse în cauză
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia prematurităţii introducerii cererii şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinare, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere faptul că această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaţilor, neavând personalitate juridică, iar pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică.
3. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 493 din 02 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamantul T.M., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, examinând excepţiile invocate de către instituţiile pârâte, a constatat că reclamantul s-a adresat, la 24 iunie 2010, cu contestaţie către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 pentru nepreschimbarea certificatului său de revoluţionar şi nu către Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, aşa cum prevăd dispoziţiile legale, astfel încât Curtea a reţinut că nu a fost îndeplinită procedura prevăzută de legea specială, aspect ce constituie un fine de neprimire a acţiunii.
Pe de altă parte, luând în considerare şi ipoteza în care s-ar aprecia că cererea reclamantului cu caracter de contestaţie a fost greşit îndreptată, judecătorul fondului a reţinut că, în raport de data formulării acesteia, 24 iunie 2010, şi de data promovării acţiunii la instanţă, 07 iulie 2010, adică după aproximativ două săptămâni de la data formulării contestaţiei şi înainte de soluţionarea acesteia sau de expirarea termenului în care trebuie să fie soluţionată, acţiunea promovată ar fi prematură.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, a declarat recurs reclamantul T.M., invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a susţinut, în esenţă, că a îndeplinit procedura prealabilă cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în condiţiile Legii nr. 554/2004 şi doar în timpul procesului, a aflat că, în realitate, pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale, motiv pentru care a formulat contestaţia specială la Comisia Parlamentară la data de 22 octombrie 2010.
Recurentul a susţinut că, la data introducerii acţiunii, lista prevăzută de art. 9 din Legea nr. 341/2004 nu era publicată, iar termenul de 6 luni curge de la această dată, astfel încât a formulat contestaţia în termenul legal.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul, înainte de a se adresa instanţei de judecată trebuie să se adreseze mai întâi Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Conform aceloraşi dispoziţii legale, contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
De asemenea, art. 19 şi art. 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin HG 1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că, la finalizarea lucrărilor Comisiei SSPR, respectiv 30 aprilie 2010, potrivit prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea OUG nr. 84/2009, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, SSPR a publicat lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, care s-a publicat în M. Of. nr. 467 bis/07 iulie 2010.
Persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor pot face contestaţie la Comisia Parlamentară, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României a listei finale prevăzute la art. 19 alin. 1 din Legea nr. 341/2004.
În cuprinsul contestaţiei vor fi prezentate expres şi lipsit de orice echivoc datele de identificare a contestatarului, actele sau faptele contestate şi, totodată, vor fi anexate documente doveditoare în susţinerea contestaţiei.
În vederea soluţionării contestaţiilor, Comisia Parlamentară poate solicita instituţiilor publice punerea la dispoziţie a documentelor necesare, acestea având obligaţia de a le transmite, în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, precum şi punctul de vedere al SSPR cu privire la contestaţia formulată.
În termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, Comisia Parlamentară comunică contestatarului şi la SSPR modul de soluţionare a contestaţiei.
Pe baza propunerilor formulate de Comisia Parlamentară, SSPR reanalizează documentaţia pe baza căreia a fost luată Decizia ce formează obiectul contestaţiei şi, în raport de Decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare.
Abia după parcurgerea acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestaţiei, solicitanţii cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt îndreptăţiţi a se adresa instanţei de judecată pentru valorificarea dreptului la preschimbare pe calea unei hotărâri judecătoreşti.
Dispoziţiile citate, avute în vedere în mod corect de instanţa de fond la pronunţarea sentinţei recurate, instituie o procedură administrativă prealabilă, pe care persoana nemulţumită de nepreschimbarea certificatului trebuie să o urmeze înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, ca o cale mai rapidă de restabilire a legalităţii, având ca scop atât protecţia autorităţii publice emitente care, prin repararea eventualelor erori săvârşite cu ocazia emiterii actului, poate evita chemarea sa în judecată în calitate de pârât, suportarea unor cheltuieli suplimentare ori plata unor daune mai mari şi chiar lezarea prestigiului său prin pierderea unui proces public, cât şi pe cea a particularului, care are posibilitatea de a obţine anularea actului printr-o procedură administrativă mai simplă şi scutită de cheltuieli judiciare (Decizia nr. 1912 din 3 aprilie 2007, publicată în Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal pe anul 2007, Semestrul I, p. 129 - 131).
Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de Curtea de Apel, apreciază că, neparcurgând procedura prealabilă specială şi obligatorie prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din HG nr. 1412/2004, recurentul-reclamant nu se poate adresa direct instanţei de judecată pentru recunoaşterea dreptului pretins şi repararea eventualului prejudiciu suferit, lipsa plângerii prealabile formulate în condiţiile enunţate constituind un fine de neprimire al acţiunii în contencios administrativ.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supusă controlului instanţei de contencios administrativ numai după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speţă, cea specială prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală pe care o va menţine.
Faţă de soluţia instanţei de fond de respingere, ca inadmisibilă, a acţiunii reclamantului, ca urmare a admiterii excepţiei lipsei procedurii prealabile, soluţie supusă controlului pe calea prezentului recurs, nu vor face obiectul analizei susţinerile recurentului-reclamant referitoare la îndeplinirea condiţiilor de fond pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar în raport cu dispoziţiile Legii nr. 341/2004 şi ale Normelor metodologice, aprobate prin HG nr. 1412/2004.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul T.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de T.M. împotriva Sentinţei nr. 493 din 02 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2011.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 3019/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 3034/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
