ICCJ. Decizia nr. 3798/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3798/2011
Dosar nr. 3965/320/2008
Şedinţa publică de la 29 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 4 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarul nr. 3965/320/2008 s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, contencios administrativ, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor H.G. nr. 35/2006 invocată de reclamantul C.B. în Dosarul nr. 3965/320/2008 al acestei instanţe, dispunându-se şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate.
În motivarea excepţiei de nelegalitate s-a arătat că prin H.G. nr. 35/2006 au fost trecute în administrarea staţiunilor de cercetare, dezvoltare agricolă din domeniul zootehniei mai multe imobile între care şi cele cuprinse în anexa 3C, încălcându-se dreptul de proprietate al reclamantului prevăzut de Constituţie şi de C. civ..
Reclamantul a mai arătat că a dobândit dreptul de proprietate în temeiul Decretului Lege nr. 115/1938 şi nu l-a pierdut niciodată, Statul Român nefăcând dovada deţinerii unui titlu de proprietate asupra acestor terenuri.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin sentinţa nr. 94 din 8 aprilie 2011, a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul C.B..
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că întrucât nici la data emiterii H.G. nr. 35/2006 şi nici la momentul formulării excepţiei de nelegalitate deduse judecăţii, cu privire la terenurile în cauză, nu s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu s-au validat astfel de cereri, H.G. nr. 35/2006 anexa 3 c) este legală, fiind emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul emiterii.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul C.B., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente:
-în mod greşit instanţa de fond a reţinut că nu s-ar fi dovedit existenţa dreptului vătămat, dreptul său de proprietate fiind dovedit prin copia cărţii funciare;
- H.G. nr. 35/2006 (actul administrativ atacat) este nelegală , deoarece încalcă dispoziţiile Legii nr. 7/1996 cu privire la identificarea şi înscrierea imobilelor în evidenţa cadastrală, ascunzând inexistenţa unui titlu de proprietate al statului asupra imobilelor revendicate şi creând o anexă cu privire la identificarea imobilelor sub un alt număr cadastral necunoscut de sistemul de evidenţă şi publicitate imobiliară prevăzut în legea menţionată.
Recurentul şi-a încadrat motivele de recurs, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile de cercetare rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la reconstituite. Terenurile din perimetrele staţiunilor, institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor delimita în zone compacte, începând de la marginea perimetrului, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 290/2002.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (8) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, astfel cum a fost aprobat prin H.G. nr. 890/2005 "(...) reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente se face în perimetrul unităţilor de cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetării".
Aşadar, din cuprinsul dispoziţiilor legale anterior indicate rezultă fără echivoc că reconstituirea dreptului de proprietate a foştilor proprietari se poate face cu privire la terenurile aflate în administrarea staţiunilor de cercetare şi dezvoltare sub condiţia ca persoanele îndreptăţite să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale de reparaţie.
Ţinând seama de faptul că nici la data emiterii H.G. nr. 35/2006 şi nici la data formulării excepţiei de nelegalitate cu privire la terenurile în cauză, nu s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, H.G. nr. 35/2006 - Anexa nr. 3C, este legală, fiind emisă cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare la momentul emiterii.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.B. împotriva sentinţei civile nr. 94 din 8 aprilie 2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3796/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 3138/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
