ICCJ. Decizia nr. 3931/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3931/2011
Dosar nr.6120/97/2010
Şedinţa de la 14 iulie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii. Hotărârile de declinare reciprocă a competenţei
Prin Sentinţa nr. 594/CA/2011 din 3 martie 2011 Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de ambele părţi şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa soluţionării acţiunii formulate de reclamanta Comuna Teliucu Inferior, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, având ca obiect anulare acte administrative.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că actele atacate au fost emise de către o autoritate publică centrală, astfel că, în temeiul art. 10 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 3 C. proc. civ., competenţa soluţionării cauzei revine Curţii de Apel Alba Iulia.
Prin Sentinţa nr. 127/2011 din 20 aprilie 2011 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat în favoarea Tribunalului Hunedoara competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta Comuna Teliucu Inferior, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, iar, în temeiul art. 21 C. proc. civ., a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea Raportului de selecţie măsura 322 sesiunea iunie - iulie 2009, emis la data de 17 mai 2010, privind cererea de finanţare înregistrată sub nr. X şi a Notificării privind cererile de finanţare reportate din 19 mai 2010 în ceea ce priveşte neacordarea punctajului aferent componentei sociale „Grădiniţa cu program normal Teliucu Inferior" şi componentei aferentă conservării specificului local şi moştenirii culturale „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor culturale din satele Teliucu Inferior, Cinciş-Cerna, Izvoarele".
S-a reţinut că Raportul de selecţie şi Notificarea privind cererile de finanţare raportate din 19 mai 2010 au fost emise de către Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, care, potrivit OUG nr. 13/2006 şi anexei 2 la Ordinul M.A.D.R. nr. 2202 din 30 august 2010, nu este prevăzut ca structură în aparatul central al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ci este organizat ca structură regională în cadrul acestei instituţii publice, astfel că acesta reprezintă o structură organizată la nivel teritorial, având rangul unei autorităţi publice locale.
Instanţa a apreciat că, având în vedere acest rang al Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, în calitate de emitent al actului contestat, competenţa de soluţionare a cauzei revine, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Hunedoara.
În consecinţă, instanţa a considerat excepţia necompetenţei materiale ca fiind întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 159 şi următoarele C. proc. civ., a procedat la declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara şi, constatând ivit un conflict negativ de competenţă, în temeiul art. 21 C. proc. civ., a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pronunţată în temeiul art. 22 C. proc. civ.
Regulatorul de competenţă.
În temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Actele administrative a căror anulare a fost cerută de reclamantă au fost emise de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, autoritate publică de interes local.
Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ este determinată de apartenenţa organului emitent al actului la categoria autorităţilor publice centrale sau locale, neavând relevanţă dacă acestea au sau nu au personalitate juridică.
Este suficientă capacitatea administrativă a autorităţii, respectiv posibilitatea emiterii de acte administrative ce determină şi eventuala calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ şi în final determinarea instanţei competente în raport de rangul autorităţii publice pârâte.
Faţă de acestea, în temeiul art. 22 C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Comuna Teliucu Inferior şi pe pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 iulie 2011.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 3929/2011. Contencios. Amendă pentru... | ICCJ. Decizia nr. 3932/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
