ICCJ. Decizia nr. 3992/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3992/2011

Dosar nr.3639/2/2010

Şedinţa publică din 9 septembrie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Local comunei Ghimeş-Făget a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, anularea Deciziei nr. 21.745 din 13 octombrie 2009, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva proceselor-verbale de constatare din 28 iulie 2009 şi din 04 august 2009 întocmite de Comisia numită de către autoritatea pârâtă, prin care a fost stabilit în sarcina reclamantei un debit de 365.983,88 RON.

În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că investiţia contractată a fost realizată integral, beneficiarii acesteia fiind locuitorii celor patru sate, Bolovăniş, Făget, Ghimeş şi Tărhăuşi, terenul din satul Tărhăuşi făcând parte din domeniul public conform HG nr. 1448 din 25 noiembrie 2009, iar obligarea sa la plata sumei de 365.983,88 RON, ar prejudicia bugetul U.A.T. Ghimeş-Făget şi locuitorii acesteia.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 1128 din 15 februarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

3. Considerentele reţinute de prima instanţă în motivarea soluţiei sale

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în speţă este vorba despre un litigiu privind plata unei creanţe bugetare stabilite printr-un titlu de creanţă fiscală a unei sume mai mici de 500.000 RON, caz în care competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, aparţine Tribunalului Bucureşti.

4. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înainte de a examina motivele de recurs formulate în cauză, examinând cu prioritate, potrivit art. 137 C. proc. civ., excepţia invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

1. Asupra admisibilităţii recursului

Potrivit art. 158 alin. (3) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".

Din interpretarea logico-juridică a acestui text de lege rezultă, fără putinţă de tăgadă, faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenţei nu se poate exercita nicio cale de atac.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit împotriva Sentinţei nr. 1128 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 septembrie 2011.

Procesat de GGC - GV

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3992/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs