ICCJ. Decizia nr. 4292/2011. Contencios
Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanții N.C., D.I. și B.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași, anularea deciziei din 27 iulie 2009, emisă de pârâtă, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
în motivarea cererii, reclamanții au arătat că, prin decizia indicată mai sus, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași a respins contestația formulată de reclamanți împotriva procesului-verbal de inspecție din 25 iunie 2009, înregistrat la pârâtă la data din 07 iulie 2009.
Prin procesul-verbal din 25 iunie 2009 s-a constatat acordarea nelegală a unui spor de 50 % primarului comunei Butea, N.C., și viceprimarului, D.I., spor prevăzut de Legea nr. 263/2006, creând astfel consiliului local un prejudiciu de 39.790 RON, precum și crearea unui prejudiciu de 4.050 RON prin acordarea nelegală a unor drepturi salariale lui B.I..
Reclamanții au susținut că atât decizia din 27 iulie 2009 cât și procesul-verbal de inspecție din 25 iunie 2009 sunt nelegale, criticându-le pentru vicii de fond și de formă.
2. Hotărârea instanței de fond în primul ciclu procesual
Prin sentința civilă nr. 163 din 28 septembrie 2009, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de reclamanți, sentința fiind recurată de către aceștia.
3. Hotărârea instanței de recurs în primul ciclu procesual
înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă din 5 martie 2010, a admis recursul declarat de către N.C., D.I. și B.I., a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Iași.
Pentru hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că reclamanții au efectuat plata taxei judiciare de timbru în cuantumul legal datorat, la Direcția Economică și Finanțe Publice Iași, la data de 18 septembrie 2009 și au predat recomandat la oficiul poștal din localitatea Butea plicul conținând chitanțele ce atestă plata taxei de timbru și timbrele judiciare aferente, operațiunea fiind înregistrată la data de 22 septembrie 2009 în condica de corespondență a oficiului poștal, deci anterior datei la care a fost soluționată cauza.
4. Hotărârea Curții de Apel în cadrul celui de-al doilea ciclul procesual.
Prin sentința civilă nr. 12 din 12 ianuarie 2011, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de către reclamanții N.C., D.I. și B.I..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că sunt întemeiate constatările din cuprinsul procesului-verbal de inspecție și al deciziei a căror anulare s-a solicitat.
Cu privire la reclamanții N.C. și D.I., Curtea a constatat, examinând dispozițiile art. unic al titlului IV O.U.G. nr. 209/2005 și art. III Legea nr. 236/2006, că sporul lunar de dificultate de 50% din salariul de încadrare nu poate fi acordat și după 31 decembrie 2007, condiții în care în mod corect s-a reținut în procesul-verbal de inspecție că se impune a fi recuperate de la acești reclamanți sumele de bani pe care le-au primit după data respectivă cu titlu de spor lunar de dificultate, de 50% din salariul de încadrare, la care se adaugă majorările aferente.
în ceea ce îl privește pe reclamantul B.I., prima instanță a constatat că la data de 01 ianuarie 2007 acesta a fost angajat ca funcționar public, funcția de consilier I, grad principal, treapta III, că în perioada ianuarie 2007 - octombrie 2007 a ocupat funcția de secretar și că prin Hotărârea Consiliului Local din 23 martie 2007, postul reclamantului a fost transformat din consilier I, grad principal, treapta III, în consilier I, grad profesional superior, treapta I, cu un salariu corespunzător, mai mare decât cel anterior.
A apreciat Curtea că în mod just s-a reținut în procesul-verbal de inspecție că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru trecerea reclamantului în funcție de la o treaptă inferioară la cea imediat superioară, promovarea reclamantului în gradul profesional imediat superior fiind realizată înainte de împlinirea termenului de un an și în lipsa unui concurs organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru promovare rapidă.
în aceste condiții, judicios s-a reținut în procesul-verbal de inspecție că se impune ca B.I. să restituie diferența de bani primită ca urmare a promovării sale ilegale, precum și majorările aferente.
5. Calea de atac exercitată
împotriva acestei decizii au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții N.C., D.I. și B.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 3041C. proc. civ.
în esență, recurenții-reclamanți au reluat susținerile făcute în fața instanței de fond, arătând că: din procesul-verbal nu rezultă perioada în care s-a efectuat inspecția la Consiliul local al comunei Butea, pentru a se putea trage concluziile ce se impun, în condițiile în care sesizarea de la Poliția Orașului Târgu Frumos a fost făcută la data de 9 martie 2009, ordinul de serviciu este datat 24 aprilie 2009 iar procesul-verbal a fost încheiat la data de 25 iunie 2009.
Au mai arătat că procesul-verbal este lovit de nulitate sub aspectul încadrării în drept a faptelor reținute, pentru că, în ceea ce îi privește pe recurenții-reclamanți N.C. și D.I. s-a reținut încălcarea art. III alin. (1) Legea nr. 263/2006, articol care nu se regăsește în legea menționată.
în ceea ce îl privește pe recurentul-reclamant B.I., s-a reținut încălcarea art. 57 alin. (2) lit. b) și alin. (3) și art. 601alin. (2) lit. a) Legea nr. 188/1999, texte care nu corespund conținutului normativ al Legii nr. 188/1999 și care nu pot fi coroborate cu faptele reținute.
Printr-o cerere de recurs înregistrată distinct, recurentul-reclamant B.I. a arătat că instanța de fond a pronunțat o soluție greșită, pe de o parte, pentru că în perioada ianuarie-octombrie 2007 a beneficiat de drepturile salariale aferente funcției de secretar, iar nu celei de consilier 1, grad profesional superior, treapta I de salarizare, iar înainte de transformarea postului prin hotărârea Consiliul Local Butea din 2007 avea același grad profesional "superior", modificarea vizând acordarea treptei de salarizare, în conformitate cu art. 67 Legea nr. 188/1999, care nu este echivalentă cu promovarea în grad profesional reglementată în art. 601alin. (2).
II.Considerentele înaltei Curți asupra recursurilor
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că numai calea de atac exercitată de recurentul-reclamant B.I. este fondată.
1.Argumentele de fapt și de drept relevante.
Actele administrative supuse controlului de legalitate exercitat pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 22 alin. (8) O.G. nr. 119/1999 sunt procesul-verbal de inspecție din 25 iunie 2009 și decizia de soluționare a contestației administrative din 27 iulie 2009, ambele emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași.
Prin procesul-verbal de inspecție, menținut prin decizia de soluționare a contestației, s-au constat următoarele:
1.Prin acordarea nelegală a sporului de 50% prevăzut de Legea nr. 263/2006,art. III alin. (1) pentru o perioadă de 2 ani, respectiv până la 31 decembrie 2007, primarul și viceprimarul comunei Butea, N.C. și D.I., au creat Consiliului Buftea un prejudiciu total de 39.790 RON, care urmează a fi recuperat astfel:
-21.306 RON de la primarul N.C.;
-18.484 RON de la viceprimarul D.I.;
2.Prin încălcarea prevederilor art. 57 alin. (2) lit. b) și alin. (3) Legea nr. 188/1999, B.I. a primit nelegal drepturi salariale în sumă de 4.050 RON, prejudiciul urmând a fi recuperat de la beneficiarul sumei.
în ceea ce privește prima măsură, instanța de fond a reținut corect că sporul de 50% din salariul de încadrare cuvenit salariaților instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea Legii nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților minorităților naționale din România, prevăzut în articolul unic al titlului IV O.U.G. nr. 209/2005, publicată în M. Of. nr. 1194/30.12.2005 și în art. III Legea nr. 263/2006, așa cum a fost completată prin O.U.G. nr. 136/2006, publicată în M. Of. nr. 104/28.12.2006, a avut o perioadă de aplicabilitate limitată, până la data de 31 decembrie 2007. în consecință, plățile efectuate după această dată în contul sporului menționat au avut caracter nelegal.
Contrar celor susținute în recurs, procesul-verbal de inspecție indică expres perioada în care s-a desfășurat activitatea de control, 15 iunie - 25 iunie 2009, iar articolul III a fost introdus în Legea nr. 263/2006 prin O.U.G. nr. 136/2006, după cum corect a reținut și judecătorul fondului.
în ceea ce privește prejudiciul stabilit în sarcina recurentului-reclamant B.I., autoritatea publică a reținut că începând cu data de 01 noiembrie 2007, când persoana în cauză, căreia i-a încetat funcția de secretar al comunei, a revenit pe funcția de execuție avută anterior, i-a fost stabilit, în mod nelegal, un salariu mai mare decât cel cuvenit.
în esență, s-a reținut că anterior numirii în funcția de conducere de secretar, recurentul-reclamant avea funcția de consilier I, grad principal, treapta III, dobândită în urma unui examen susținut la data de 19 decembrie 2006, dar prin hotărârea nr. 20 din 23 martie 2007 a Consiliului Local Butea, postul a fost transformat în acela de consilier I, grad superior, treapta I, trecerea pe funcția superioară făcându-se fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute în art. 57 alin. (2) lit. b) și alin. (3) și art. 601alin. (2) lit. a) Legea nr. 188/1999, în forma în vigoare în martie 2007 (vechimea de cel puțin un an în funcția anterioară și avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici).
înscrisurile depuse la dosar contrazic însă împrejurările de fapt reținute de autoritatea de inspecție și împărtășite de judecătorul fondului.
Astfel, în timp ce în procesul-verbal de inspecție se reține că în urma unui concurs din 19 decembrie 2006, recurentul-reclamant a fost numit în funcția de consilier I, grad principal, treapta a III-a, fără ca autoritatea emitentă să anexeze documentația care a stat la baza acestui considerent, conform carnetului de muncă, ale cărui mențiuni, Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași nu le-a contestat, începând cu data de 01 ianuarie 2007, persoana în cauză a avut funcția publică de consilier 1/S/III. înscrierea în carnetul de muncă a avut la bază dispoziția din 20 februarie 2007 a Primarului Comunei Butea, în care a fost menționată funcția publică de execuție de consilier clasa I, grad profesional superior, treapta III.
S-a mai reținut că prin hotărârea din 23 martie 2007 a Consiliului Local Butea, postul a fost transformat din consilier I, grad profesional principal, treapta III, în consilier I, grad profesional superior, treapta I, cu încălcarea regulilor impuse prin Legea nr. 188/1999 pentru promovarea în gradul profesional imediat următor.
Or, așa cum s-a menționat mai sus, recurentul-reclamant B.I. era deja încadrat pe funcția de consilier I, grad profesional superior, ceea ce s-a modificat fiind treapta de salarizare, iar nu însuși gradul profesional, pentru a fi aplicabile temeiurile e drept reținute de Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași.
în concluzie, instanța de control judiciar constată că, în lipsa unor documente care să fundamenteze aspectele reținute în actele contestate, înscrisurile la care s-a făcut anterior referire sunt în măsură să răstoarne prezumția de legalitate a deciziei și procesului-verbal de inspecție, în ceea ce privește suma de 4.050 RON reținută în sarcina recurentului-reclamant B.I..
2.Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse în temeiul art. 20 alin. (3) Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., înalta Curte a admis recursul reclamantului B.I., a respins recursurile celorlalți doi recurenți-reclamanți, și a modificat în parte sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea reclamantului B.I. și a anulat în parte actele administrative contestate, în ceea ce privește suma de 4.050 RON reținută în sarcina acestuia, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
← ICCJ. Decizia nr. 4293/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 429/2011. Contencios → |
---|