ICCJ. Decizia nr. 4324/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrata la Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanta Clubul Sportiv P.R. a chemat în judecată pe pârâta Federația Română de Autoturism Sportiv solicitând instanței să dispună pe cale de ordonanță președințială suspendarea Hotărârii din 18 decembrie 2010 a membrilor Adunării Generale și de alegeri din cadrul Federației Române de Autoturism Sportiv; cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 04 decembrie 2010 datorită imposibilității întrunirii cvorumului de 2/3 din totalul membrilor afiliați, Federația Română de Autoturism Sportiv a hotărât reprogramarea Adunării Generale la data de 18 decembrie 2010.
A susținut că O.M. și-a depus candidatura cu 15 zile după data limită la care se putea face acest lucru, ceea ce atrage invalidarea candidaturii acestuia, iar validarea afilierii celor 21 de membri de catre Adunarea generală s-a făcut cu încălcarea statutului Federației Române de Autoturism Sportiv, singurele structuri sportive care pot primi votul de confirmare fiind cele care îndeplinesc toate condițiile statutare, inclusiv plata cotizatiei.
A precizat că, datorită numărului mare de nereguli existente cu ocazia organizării adunării generale, solicită suspendarea provizorie a efectelor hotărârii acesteia, până la soluționarea în mod irevocabil a cererii de anulare a acestei hotărâri ce formează obiectul dosarului aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 1.
în drept a invocat art. 581-582, 82, 112 și 274 C. proc. civ.
Prin sentința nr. 5372 din 21 martie 2011, Judecătoria Sectorului 1 București, a admis excepția de necompetență materială a instanței invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că reclamantul este persoană juridică de drept privat care, potrivit legii, a obținut statut de utilitate publică, este asimilată autorităților publice, potrivit art. 2 alin. (1), lit. b) Legea nr. 554/2004, iar hotărârea sus-menționata fiind un act unilateral al acesteia, în sensul prevederilor lit. c) al aceluiași articol, este un act administrativ.
Or, reclamantul, considerându-se vătămat într-un drept al său ori interes legitim de către Federația Română de Autoturism Sportiv - autoritate publică centrală - printr-un act administrativ al acesteia, respectiv Hotărârea din 2010, îndeplinește astfel condițiile impuse de art. 1 alin. (1) din același act normativ.
însă, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1), litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Curtea de Apel București, prin sentința nr. 3404 din 11 mai 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Clubul Sportiv "P.R." și pe pârâta Federația Română de Autoturism Sportiv, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului la înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință Curtea de apel a avut în vedere că a fost formulată de către reclamant o cerere de suspendare a unei hotărâri a membrilor adunarii generale a unei federații organizate și constituite potrivit prevederilor O.G. nr. 26/2000, astfel cum se prevede la art. 1 alin. (2) din Statutul Federatiei Romane de Automobilism Sportiv.
în raport de obiectul acțiunii și calitatea părților s-a arătat că sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 23 O.G. nr. 26/2000, care la alin. (3) prevede expres ca actiunile avand ca obiect anularea hotararilor unei fundatii sau asociatii constituite in baza prevederilor acestei ordonante "se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul".
Așadar în cauză este stabilită o competență specială în materia contestării hotărârilor adunărilor generale ale unei asociații sau fundatii.
Prin urmare și cererea formulată în temeiul art. 581-582 C. proc. civ. este de competența aceleiași instanțe conform prevederilor art. 581 alin. (2) C. proc. civ., adică a instanței competente să se pronunțe asupra fondului dreptului.
Competența specială prevăzută de O.G. nr. 26/2000 exclude competența generală a instanțelor de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ., potrivit principiului legea speciala deroga de la dispozitiile legii generale (specialia generalibus derogant).
Drept consecință, nu are relevanță că pârâta ar fi o persoana juridică de drept privat asimilată unei autorități publice, atat timp cât legea în baza căreia funcționează respectiva asociație prevede o competență specială în ceea ce priveste soluționarea cauzelor având ca obiect contestarea hotărârilor adunării generale.
Doar cu privire la alte acte emise de parata și care nu apartin adunarii generale și nu privesc raporturile dintre asociati, se poate retine competenta instantelor de contencios administrativ, însa în cazul de față litigiul poartă tocmai asupra raporturilor dintre asociați, prin validarea afilierii de membri noi și excluderea altora.
Analizând obiectul acțiunii, calitatea părților și prevederile legale în materie de competență incidente, înalta Curte constată că soluționarea cauzei aparține Judecătoriei Sectorului 1 București.
Obiectul cererii îl constituie suspendarea Hotărârii din 18 decembrie 2010 a membrilor adunării generale și de alegeri în cadrul Federației Române de Autoturism Sportiv
Reclamanta este membră a acestei federații, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, iar hotărârea din 2010 o privește pe aceasta, fiind adoptată de adunarea generală.
Din Statutul Federației Române de Automobilism Sportiv rezultă că aceasta este o persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, înființată în baza O.G. nr. 26/2000.
Potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) O.G. nr. 26/2000, hotărârile adunării generale pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii asociați, care nu au luat parte la adunările generale sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința.
în acest domeniu, legiuitorul a stabilit în cuprinsul art. 23 alin. (3) o normă de competență materială specială, atribuind competența de soluționare a acțiunilor în anularea hotărârilor adunării generale, formulate de membrii asociați, judecătoriei în circumscripția căreia asociația își are sediul.
Sunt sub competența materială a contenciosului de drept comun, reglementat prin Legea nr. 554/2004 numai acțiunile împotriva actelor emise de asociația care are statut de utilitate publică, formulate de persoanele care nu au calitatea de membrii asociați.
Având în vedere că pentru acțiunea în anulare formulată de membrii asociați s-a stabilit o competență specială și cererile accesorii, cum este cazul cererii de suspendare, urmează a fi soluționate de aceeași instanță.
în consecință, competența de soluționare a cauzei a aparținut Judecătoriei Sector 1 București.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4326/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4305/2011. Contencios → |
|---|
