ICCJ. Decizia nr. 4816/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4816/2011
Dosar nr.2321/54/2010
Şedinţa publică din 19 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25 august 2010, reclamantul J.R.I. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtului să facă demersurile pentru a i se elibera certificatul de revoluţionar şi titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite în revoluţie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004 şi dispoziţiile art. 19 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că la data de 27 mai 2010 a transmis prin fax cererea şi o parte din documentele referitoare la calitatea sa de revoluţionar, însă până la data formulării acţiunii nu a primit un răspuns. Ca urmare, la 5 iulie 2010 a formulat plângerea prealabilă în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, la care nu a primit un răspuns.
A precizat reclamantul că din 1990 şi până în mai 2010 a făcut demersuri prin fax şi e-mail, pentru obţinerea certificatului de revoluţionar, dar nu a primit niciodată răspuns şi consideră că nu este tardivă o astfel de cerere şi poate beneficia de repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958, deoarece a fost împiedicat în a face demersurile necesare pentru obţinerea certificatului de revoluţionar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat în SUA, unde s-a stabilit şi s-a aflat în imposibilitate fizică şi materială de a face în România asemenea demersuri. De îndată ce a putut trimite un mandatar în ţară să aducă documentele şi să adune altele noi, în interiorul termenului de o lună reglementat de art. 19 din Decretul nr. 167/1958 a formulat cererea către SSPR şi celelalte proceduri.
A mai arătat reclamantul că în anul 2007 a venit în România şi a depus o cerere la Primăria Craiova pentru a fi ajutat în recunoaşterea meritelor sale de revoluţionar, dar nu a primit răspuns la această cerere. Consideră reclamantul că cea mai bună dovadă a faptului că este revoluţionar este legitimaţia de revoluţionar nr. 237 a Comitetului de stat al judeţului Dolj.
La data de 20 septembrie 2010 pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia tardivităţii introducerii cererii de preschimbare şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nemotivată.
Pârâtul a arătat că reclamantul nu a îndeplinit procedura specială stabilită de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 potrivit căreia contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. Această procedură are valoarea unei norme speciale care derogă de la norma de drept generală prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la excepţia tardivităţii, pârâtul a susţinut că reclamantul nu a solicitat nici Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, nici Secretariatului de Stat pentru Problemele revoluţionarilor din Decembrie 1989 întreprinderea demersurilor necesare în vederea atribuirii prin decret prezidenţial a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, iar în situaţia în care ar fi deţinut certificatul doveditor al calităţii de revoluţionar, termenul de depunere a cererii de preschimbare a fost 30 aprilie 2009, demersurile la care face referire reclamantul în acţiune sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate beneficia de o repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958.
În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, pârâtul a invocat prevederile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 şi a arătat că demersurile făcute de reclamant prin e-mail au fost înregistrate ca petiţie, nu ca dosar de obţinere sau preschimbare a certificatului de revoluţionar.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că în urma verificării bazei de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989" şi nu are un dosar depus în baza Legii nr. 341/2004. Calitatea de revoluţionar se putea dobândi doar în perioada funcţionării Comisiei pentru Aplicarea Legii nr. 42/1990 şi a Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, comisii care şi-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997. Simplul fapt al existenţei unei legitimaţii de revoluţionar şi al unor cereri trimise prin e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus şi nici nu face dovada că trebuia să primească certificat de revoluţionar. De asemenea, nu există un dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza Legii nr. 341/2004, înregistrat pe numele reclamantului.
La 19 octombrie 2010, reclamantul a depus înscrisuri în dovedirea cererii de chemare în judecată.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 598 din 16 decembrie 2010 a respins acţiunea reclamantului J.R.I. în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din interpretarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 34/2004, acordarea titlurilor potrivit acestei legi este condiţionată de obţinerea în prealabil a calităţilor şi titlurilor prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Or, în speţă, reclamantul nu a făcut dovada obţinerii în prealabil a vreuneia din calităţile şi titlurile prevăzute de Legea nr. 42/1990 şi nici nu a depus cerere de preschimbare Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv şi, implicit contestaţia privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că în mod greşit instanţa a soluţionat cauza fără a lua în discuţie cererea privind repunerea sa în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958 în care se precizează că "instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită. Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai într-o lună de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie".
Instanţa a ignorat total solicitarea sa, fiind împiedicat în demersurile necesare pentru obţinerea certificatului de revoluţionar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat în S.U.A., unde s-a stabilit şi s-a aflat în imposibilitate fizică şi materială de a face în România asemenea demersuri, deşi a fost reprezentat de mandatar pentru a trimite documentele în interiorul termenului de o lună reglementat de art. 19 din Decretul nr. 167/1958.
Instanţa se rezumă în argumentarea soluţiei la a reda textele legale privind etapele procedurale în eliberarea şi reînnoirea certificatelor de revoluţionar, dar porneşte de la un punct iniţial greşit: nu soluţionează cererea de repunere în termen, cerere pe care se bazează tot restul mersului judecării cauzei.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu criticile formulate, dispoziţiile legale aplicabile, constată următoarele:
Prin Legea nr. 391/2004, alin. (1) al art. 9 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 654/20.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - (1) Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv". Se poate observa din nou că voinţa legiuitorului este clară, el nu mai este de acord cu prorogarea termenului de depunere a cererilor şi documentelor în completarea dosarelor de preschimbare.
Şi sub acest aspect, instanţa de fond în mod temeinic şi legal a reţinut că: "În speţă, reclamantul nu a obţinut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/ 1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, şi implicit contestaţie privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.
De altfel, potrivit art. 7 din HG nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989 nr. 341/2004: "... prin acordarea titlurilor se înţelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu atribuirea de noi titluri sau calităţi de revoluţionar". Astfel, reclamantul nu figurează în evidenţele SSPR cu certificat obţinut în baza Legii nr. 42/1990. Acestea se puteau obţine doar în perioada funcţionării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi a Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, comisii care şi-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997.
Astfel, reclamantul nu a solicitat nici Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, nici Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 întreprinderea demersurilor necesare în vederea atribuirii prin decret prezidenţial a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Mai mult decât atât, chiar în situaţia în care reclamantul ar fi deţinut certificatul doveditor a calităţii de revoluţionar, termenul de depunere a cererii de preschimbarea a certificatelor a fost 30 aprilie 2009.
Din verificările făcute atât în baza de date cât şi în registrul unic a rezultat că nu exista nici dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza prevederilor Legii nr. 1/2004, înregistrat pe numele reclamantului.
Având în vedere cele mai sus invocate vă rugăm să constataţi că demersurile la care face referire reclamantul în acţiune sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate beneficia o repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958.
De altfel, recursul recurentului-reclamant vizează tocmai acest aspect, însă motivele pentru care nu poate fi admis, sunt tocmai cele mai sus dezvoltate.
Astfel, excepţia intimatului-pârât este întemeiată, motiv pentru care se solicită admiterea ei şi respingerea acţiunii formulată de reclamant.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 544/2002, "Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere. " Precizăm că la alin. (1) se prevede expres că "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
b) data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii";
Astfel, eliberarea certificatelor de revoluţionar se putea face doar în urma dobândirii calităţii de revoluţionar acordată doar în perioada funcţionării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi a Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, comisii care şi-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997.
Se solicită totodată să se constate că reclamantul deşi susţine că din anul 1990 până în anul 2010 a făcut mai multe demersuri pentru obţinerea certificatului de revoluţionar, aşa-zisele demersuri prin e-mail dacă au fost tăcute au fost înregistrate ca petiţie şi nu ca dosar de obţinere sau de preschimbare a certificatului de revoluţionar. De altfel, cererea şi documentaţia transmise nu au fost înregistrate în registrul special de evidenţă a dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar. Se arată în acest sens că la art. 10 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin HG nr. 1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se menţionează că "(2) Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, denumite în continuare certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului, de către SSPR.
(3) Înregistrarea cererilor în registrele de preschimbare a certificatelor doveditoare se face pe baza următoarelor documente:
a) certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
b) brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) duplicat al certificatului prevăzut la lit. a);
d) adeverinţa de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau SSPR."
Având în vedere că reclamantul nu deţine documentele sus-menţionate, întrucât nu deţine certificatul doveditor al calităţii de revoluţionar, iar pe numele acestuia nu există nici o documentaţie înregistrată în scopul obţinerii acestui certificat, acesta nu putea depune dosar complet în vederea preschimbării în temeiul Legii nr. 341/2004.
Astfel, în mod temeinic şi legal a reţinut instanţa de fond că în speţă, reclamantul nu a obţinut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, şi implicit contestaţie privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Susţinerile reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obţinerii recunoaşterii calităţii de revoluţionar, nu pot fi reţinute, corespondenţa dintre acesta şi Primăria mun. Craiova referitoare la acordarea unui teren în temeiul Legii nr. 341/2004, precum şi cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele necesare obţinerii calităţii de revoluţionar, neputând să echivaleze cu certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora".
Faţă de cele expuse, în speţă, trebuie reţinută excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.
În situaţia în care nu se va reţine şi admite excepţiile mai sus invocate, se solicită respingerea recursului recurentului-reclamant ca neîntemeiat şi nemotivat, pentru următoarele:
Intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a fost chemat în judecată de către reclamant, pentru ea prin hotărârea ce se va pronunţa să acesta să fie obligat să elibereze reclamantului certificatul de revoluţionar şi titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin fapte Deosebite.
În urma verificării în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit în temeiul Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, precum şi răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989".
Prin cererea de chemare în judecată, deşi reclamantul susţine că este un veritabil revoluţionar şi că are legitimaţia de revoluţionar nr. 237 a Comitetului de Stat al Judeţului Dolj, fapt pe care reclamatul îl susţine cu prezentarea acesteia ca probă în speţă, în fapt, nu a făcut nimic pentru obţinerea certificatului de revoluţionar în termenul legal, deoarece, verificările din cadrul arhivei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi din baza de date constituită la nivelul instituţiei noastre, pe suport electronic, arată că nu a fost identificat nici un dosar pe numele reclamantului, depus la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, deci nu i s-a acordat titlul de Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989".
Simplul fapt al existenţei unei legitimaţii de revoluţionar şi al unor cereri trimise prin e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus şi nici nu face dovada că trebuia să primească certificatul de revoluţionar.
Reclamantul deşi susţine că a făcut mai multe demersuri pentru obţinerea certificatului de revoluţionar, aşa-zisele demersuri nu au fost înregistrate niciodată ca dosar de obţinere a certificatului de revoluţionar.
Astfel, în mod temeinic şi legal instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu obţinut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, şi implicit contestaţie privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.
Susţinerile reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obţinerii cunoaşterii calităţii de revoluţionar, nu pot fi reţinute, corespondenta dintre acesta şi Primăria mun. Craiova referitoare la acordarea unui teren în temeiul Legii nr. 341/2004, precum şi cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele necesare obţinerii calităţii de revoluţionar, neputând să echivaleze cu certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de J.R.I. împotriva Sentinţei nr. 598 din 16 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 4797/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4854/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
