ICCJ. Decizia nr. 4984/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamanții G.A., C.C.I. și A.R.M. au chemat în judecată pârâtul Statul Român reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, formulând contestație împotriva refuzului nejustificat al pârâtei de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, solicitând obligarea acesteia la emiterea deciziei care să conțină titlul de despăgubire ca răspuns la hotărârea nr. 116 și hotărârea nr. 117 emise de Primăria Municipiului Craiova și obligarea pârâtei să transmită decizia Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
în motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin notificarea depusă în baza Legii nr. 247/2005, C.G.V. a formulat cerere în vederea acordării de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Craiova, strada S., județul Dolj, compus din teren în suprafață de 1.600 m.p., respectiv pentru imobilul situat în Craiova, strada R.M., județul Dolj, compus din teren în suprafață de 220 m.p.
La data de 02 iulie 2010 între numita C.G.V. în calitate de cedent și reclamanții C.C.I. și A.R.M., în calitate de cesionari, a fost încheiat contractul de cesiune nr. AA autentificat de Biroul Notarial Public Z.A.P.
La data de 06 iulie 2010, reclamanții au adresat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, memorii, solicitând emiterea deciziilor reprezentând titlul de despăgubire și transmiterea Direcției pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, dar fără nici un răspuns favorabil.
în data de 20 septembrie 2010 numita C.G.V. a decedat, fiind eliberat în acest sens certificatul de moștenitor din 27 septembrie 2010 de către Biroul Notarial Public M.M.D., prin care se reține calitatea de unic moștenitor a reclamantei G.A. Reclamanții au susținut că nesoluționarea dosarului într-un termen rezonabil încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 și a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul, prin instituțiile sale, fiind obligat să garanteze prin măsuri legale și administrative adecvate realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire, sub forma acordării de despăgubiri, conform principiului supremației dreptului și al legalității protecției patrimoniului.
în drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16-20 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005,art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția autorității de lucru judecat reglementată de art. 1201 C. civ., arătând că există identitatea de părți, obiect, în care s-a pronunțat sentința nr. 5/2011 de către Curtea de Apel Craiova.
Pârâta a menționat că identitatea între cele două acțiuni este totală, aceleași motive de fapt și de drept, același obiect și aceleași părți. Cu privire la reclamanți, a arătat că reclamanta C.G.V. a fost parte în primul dosar, iar ceilalți doi reclamanți sunt succesori cu titlu particular care suportă efectele hotărârii judecătorești pronunțate.
Analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat, în raport de art. 137 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere jurisprudența Curții Europene, instanța de fond a apreciat că, în măsura în care reclamanții invocă acte noi ca temei al pretențiilor lor, precum și nerezolvarea dosarului într-un termen rezonabil, nu este întrunită condiția identității de cauză juridică a noii acțiuni, iar pentru a se garanta accesul reclamanților la instanță, în sensul art. 6 parag. 1 din Convenție, instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 218 din 15 aprilie 2011 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că termenul rezonabil de soluționare a cererii consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu a fost încălcat, în condițiile în care de la data înregistrării dosarului la Comisia Centrală și până la data sesizării instanței de către reclamanți a trecut o perioadă de aproximativ două luni, timp în care s-au întreprins demersuri pentru analizarea dosarului.
împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică au declarat recurs reclamanții C.C.I., A.R.M. și G.A.
Recurenții au susținut, în esență, că instanța se află într-o gravă eroare cu privire la data înregistrării dosarului la Secretariatul Comisiei Centrale, reținând în sentința atacată că data de înregistrare este 22 noiembrie 2010, ori din probele de la dosar rezultă că dosarele erau înregistrate la această instituție chiar din luna iulie.
S-a mai susținut de către recurenți că nici dispoziția pârâtei de a trimite dosarul către Comisia Locală Craiova nu este legală, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor depășindu-și atribuțiile stabilite în mod concret de lege.
Printr-o ultimă critică, recurenții au susținut că termenul rezonabil, contrar susținerilor instanței de fond, se referă atât la durata procedurilor preliminare administrative, cât și la timpul necesar finalizării procedurilor judiciare, statul având obligația de a organiza funcționarea puterilor sale în așa fel încât să răspundă acestei cerințe pentru ca persoana să poată beneficia în mod efectiv de protecția asigurată de art. 6 din Convenție.
Recursul este nefondat.
în fapt, prin cererea formulată, reclamanții au solicitat obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire în dosarele de acordare a despăgubirilor întocmite în favoarea petentei C.G.V. pentru două suprafețe de teren de 220 m.p. și 1.600 m.p. situate în intravilanul Municipiului Craiova și transmiterea deciziei către Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Prin contractul de cesiune de drepturi, autentificat sub nr. AA din 2 iulie 2010, reclamantul C.C.I. a devenit cesionar a 10% din valoarea totală a măsurilor reparatorii iar reclamantul A.R.M. pentru 15% din valoarea totală a măsurilor reparatorii.
Cu adresa din 28 iulie 2010, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția pentru coordonarea și controlul aplicării legislației din domeniul restituirii proprietății funciare a comunicat reclamanților primirea actelor transmise de către aceștia și înregistrate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu nr. 5119/SCFF/2010.
Dosarul de acordare a despăgubirilor de pe urma autoarei C.G.V. a fost înaintat de către Comisia Județeană de Fond Funciar Dolj, la data de 22 noiembrie 2010, după data introducerii acțiunii soluționată prin prima sentință.
Dosarele privind despăgubirile care se cuvin foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, trebuie să conțină întreaga documentație care a stat la baza validării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Soluționarea acestor dosare se face în virtutea declanșării procedurii administrative de acordare a despăgubirilor prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv potrivit art. 16 din Cap. V și nu în baza unor cereri formulate de persoanele îndreptățite.
Procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 presupune parcurgerea mai multor etape până la emiterea deciziei de acordare a despăgubirilor, respectiv: etapa transmiterii și înregistrării dosarelor, etapa analizării dosarelor sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului și etapa evaluării.
Comisia Județeană de Fond Funciar Dolj a transmis la data de 22 noiembrie 2010 Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor dosarul de acordare de despăgubiri privind pe autoarea C.G.V., dosarul astfel înaintat fiind supus analizei Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru conformitate cu dispozițiile legale în materie, respectiv H.G. nr. 1095/2005 și Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
în urma analizării dosarului astfel înaintat, s-a constatat că dosarul de acordare a despăgubirilor nu cuprinde întreaga documentație prevăzută de lege, așa cum rezultă din adresa din data de 07 aprilie 2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel că pârâta nu a putut înainta dosarul unui evaluator și nu a putut emite decizia de despăgubire.
Deși Legea nr. 247/2005 stabilește procedura care trebuie parcursă, ea nu prevede însă termenul de soluționare a dosarelor ce revin spre competență Comisiei Centrale.
în lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, instanța va efectua un nou control asupra autorității administrative pentru a asigura o protecție a drepturilor fundamentale ale cetățenilor garantate atât de Constituția României, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat în mod constant că aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri trebuie să fie făcută în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale, precum și prin raportare la criteriile consacrate în materie în jurisprudența sa, respectiv complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autorităților, precum și contextul și implicațiile cauzei pentru situația reclamantului. Nici unul dintre aceste criterii nu este însă privit izolat de către Curte, ci ansamblul concluziilor care rezultă din examinarea criteriilor conduce la decizia instanței europene. De aceea, este dificil de exprimat o cifră de la care să se poată afirma că durata procesului a depășit termenul rezonabil.
în speță, actele dosarului atestă faptul că nerespectarea termenului rezonabil nu este imputabilă pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care nu a manifestat pasivitate în exercitarea atribuțiilor ce i-au fost stabilite prin lege. întrucât Secretariatul Comisiei Centrale a apreciat că este necesară completarea dosarului transmis la data de 22 noiembrie 2010 de către Comisia Județeană de Fond Funciar Dolj, în speță, nu este vorba de un refuz nejustificat de înaintare a dosarului către evaluator, nefiind finalizată etapa analizării dosarului sub aspectul legalității și prin urmare, de înaintare a dosarului către evaluator, emiterea deciziei cuprinzând titlul de despăgubire și transmiterea acesteia către Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Față de cele ce preced, instanța de fond, în mod corect a respins acțiunea reclamanților concluzionând că intervalul de două luni, socotit de la data înregistrării dosarului la pârâtă și până la sesizarea instanței nu poate fi considerat un termen nerezonabil pentru soluționarea cererii.
Examinând și din oficiu hotărârea recurată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența motivelor de casare, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5118/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4880/2011. Contencios → |
|---|
