ICCJ. Decizia nr. 5488/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5488/2011
Dosar nr. 726/45/2010
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele.
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, reclamantul Consiliul Local Plugari - judeţul Iaşi, în contradictoriu cu M.A.D.R. - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 8243 din 29 aprilie 2010 emisă de pârât, prin care s-a imputat reclamantului suma de 599.423,44 lei, cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente, cu motivarea că s-au constatat nereguli în derularea contractului Cadru, încheiat între părţile din litigiu, privind finanţarea aducţiunii de apă în localităţi din comuna Plugari, judeţul Iaşi.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 293/CA din 29 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi a fost anulată ca netimbrată acţiunea reclamantului Consiliul Local Plugari, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu pârâta M.A.D.R. - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - A.P.D.R.P Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că a fost stabilită prin rezoluţie în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 40 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, iar reclamanta a fost citată cu menţiunea de a face dovada plăţii taxei de timbru.
Pentru că la dosar nu s-a depus dovada plăţii taxei de timbru, instanţa din oficiu, a invocat excepţia de netimbrare a acţiunii, reţinând că potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar prin OG nr. 32/1995, s-a instituit şi obligaţia de aplicare a timbrului judiciar pe aceste înscrisuri.
In cauză, instanţa de fond a constatat că reclamantul nu a timbrat cererea de chemare în judecată, aşa cum s-a stabilit prin rezoluţie şi cum i s-a pus în vedere prin citaţie.
3. Recursul declarat de Consiliul Local Plugari
Recurentul a criticat hotărârea pronunţată de instanţa de fond ca nelegală, arătând că în mod greşit a reţinut instanţa faptul că acţiunea introductivă nu a fost timbrată, în condiţiile în care cererea introductivă este scutită de la plata taxelor judiciare.
De asemenea, s-a arătat că reclamantul este scutit de plata taxelor judiciare şi prin raportare la dispoziţiile OG nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizării necorespunzătoare.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va admite recursul şi va casa hotărârea atacată, dispunând trimiterea spre rejudecare la instanţa de fond, pentru considerentele ce urmează:
In conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
Înalta Curte a constatat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit faptul că acţiunea introductivă a reclamantului este supusă taxelor judiciare de timbru.
Înalta Curte reţine că cererea având ca obiect contestarea Deciziei nr. 8243 din 29 aprilie 2010 emisă de M.A.D.R. - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - A.P.D.R.P Bucureşti, prin care s-a imputat reclamantului suma de 599.423,44 lei, cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente, este exceptată de la plata taxelor judiciare, fiind scutită de la plata acestora în conformitate cu dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997, având în vedere că obiectul cauzei priveşte venituri publice.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte o creanţă bugetară, rezultată din nereguli privind utilizarea fondurilor comunitare şi de cofinanţare, conform prevederilor art. 3 din OG nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, Înalta Curte reţine că sumele provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi din fondurile de cofinanţare care sunt rezultatul unor nereguli sau fraude reprezintă creanţe bugetare, a căror constatare urmează procedura din legislaţia în vigoare privind contestarea de plată a creanţelor bugetare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Consiliul Local Plugari împotriva sentinţei nr. 293/CA din 29 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5487/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5492/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
