ICCJ. Decizia nr. 5950/2011. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5950/2011
Dosar nr. 8699/2/2010
Şedinţa publică de la 8 decembrie 2011
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 5306 din 10 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul declarat de Statul Român prin C.C.S.D. împotriva sentinţei nr. 1029 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Ulterior, prin cererea formulată la data de 11 noiembrie 2011, intimatele-reclamante C.E. şi W.I. au solicitat completarea dispozitivului deciziei nr. 5306 din 10 noiembrie 2011 în sensul obligării recurentei-pârâte C.C.S.D. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu susţinerea intereselor în cauza de faţă.
În motivarea cererii petentele au arătat că avocatul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat pentru faza procesuală în recurs.
Examinând cauza şi cererea formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 2812 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 3506 din 10 noiembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal este întemeiată, motiv pentru care o va admite.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerente în continuare arătate:
Potrivit art. 2812 alin. (1): „Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare”.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă, fără putinţă de tăgadă, că intimatele-reclamante au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată conform dovezilor ataşate.
Având în vedere soluţia pronunţată şi dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., precum şi cele ale art. 2812 C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea şi va dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 5306 din 10 noiembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că va obliga recurenta C.C.S.D. la plata sumei de 400 RON, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea formulată de C.E. şi W.I.
Completează dispozitivul deciziei nr. 5306 din 10 noiembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că obligă recurenta C.C.S.D. la plata în favoarea intimatei a sumei de 4.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5334/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5960/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
