ICCJ. Decizia nr. 6072/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6072/2011
Dosar nr. 37566/3/2011
Şedinţa de la 14 decembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii introductive
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Primarul sectorului 3 L.N. şi Primăria sectorului 3 Bucureşti prin Primar, au solicitat suspendarea executării pct. 5 din decizia din 6 decembrie 2010 emisă de Curtea de Conturi prin Camera de Conturi Bucureşti până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare, ce face obiectul Dosarului nr. 29295/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 2091 din 24 mai 2011 a fost declinată competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin hotărârea din 4 noiembrie 2010 a Plenului Curţii de Conturi, competenţa de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a Contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ din cadrul Curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
3. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 4772 din 10 august 2011 a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi a fost constatat ivit un conflict negativ de competenţă, iar cauza a fost trimisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, dispoziţii exprese cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei în materia contenciosului administrativ.
Instanţa a apreciat că obiectul cauzei îl reprezintă cererea de suspendare a unei decizii a Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti, iar competenţa materială de soluţionare a cauzei este stabilită numai de legiuitor, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 coroborate cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
II. Hotărârea Înaltei Curţi, Regulator de competenţă
1. În temeiul art. 22 din C. proc. civ. urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
1.1. Obiectul acţiunii îl constituie suspendarea executării pct. 5 din decizia din 6 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Bucureşti, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii ce face obiectul Dosarului nr. 29295/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
1.2. Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprovat prin hotărârea din 4 noiembrie 2010 a Plenului Curţii de Conturi stabileşte competenţa de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate.
1.3. În speţă, entitatea verificată nu a formulat acţiune împotriva încheierii şi nu a solicitat suspendarea executării unui asemenea act.
Or, normele de competenţă materială a instanţelor judecătoreşti sunt cuprinse în legi organice.
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a prevăzut în art. 10 competenţa materială şi teritorială a instanţei de contencios administrativ.
O prevedere derogatorie poate fi conţinută într-un act normativ ce are o forţă juridică superioară, respectiv în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi nu într-un act administrativ normativ, cum este Regulamentul.
Faţă de obiectul acţiunii, Tribunalul Bucureşti poate să ridice din oficiu excepţia inadmisibilităţii intervenită pe dispoziţiile art. 228 din Regulament, dar nu poate invoca o excepţie de necompetenţă materială deoarece decizia este emisă de Camera de Conturi Bucureşti, iar actul administrativ ce produce efecte juridice este chiar decizia sus-menţionată şi nu încheierea emisă de Curtea de Conturi prin care se soluţionează contestaţia.
2. Faţă de acestea, în temeiul art. 22 din C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a cererii aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe Primarul sectorului 3 Bucureşti, L.N., Primăria sectorului 3 Bucureşti prin Primar şi Curtea de Conturi, Camera de Conturi Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6064/2011. Contencios. Alte cereri. Fond | ICCJ. Decizia nr. 6077/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
