ICCJ. Decizia nr. 6110/2011. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6110/2011
Dosar nr. 31496/197/2010
Şedinţa camerei de consiliu de Ia 15 decembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţiile instanţelor care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin plângerea înregistrată sub nr. 7465/318/2009 pe rolul Judecătoriei Braşov, petenta SC L.I. SRL Braşov a contestat procesul-verbal de contravenţie încheiat la data de 17 noiembrie 2010 de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, solicitând anularea acestui act.
Prin sentinţa civilă nr. 7197 din 14 iunie 2011, Judecătoria Braşov a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, reţinând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, în sensul că sediul societăţii petente se află în localitatea Sibiu, care se află în circumscripţia Judecătoriei Sibiu.
Învestită cu soluţionarea cauzei Judecătoria Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 6801 din 04 octombrie 2011, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe şi, în consecinţă, a declinat competenţa de judecare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Braşov.
Totodată, a constat invit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că, în cazul contravenţiei prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, locul săvârşirii faptei este locul unde persoanele sunt primite la muncă fără contract de muncă încheiat în prealabil, în speţă, punctul de lucru al petentei - localitatea Braşov.
2. Hotărârea Înaltei Curţi ca regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 pct. 2, 21 şi 22 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Astfel, în cauză este necontestat că obiectul cauzei îl formează plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care societatea comercială reclamantă a fost sancţionată pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute şi sancţionate potrivit art. 276 alin. (1) lit. e) C. muncii, constând în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din acelaşi Cod.
Potrivit art. 276 alin. (3) C. muncii, contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare, adică dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Astfel, conform art. 32 alin. (2) din această ordonanţă, plângerea împreună cu dosarul se trimit judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Or, în cauză, contravenţia constatată de organul competent a constat în acţiunea de primire la muncă, a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, iar nu din omisiunea de a încheia contracte de muncă pentru persoanele trimise la muncă într-un punct de lucru.
Deci, contravenţia de primire la muncă a persoanelor care nu au încheiat un contract individual de muncă a fost comisă la locul constatării ei, adică pe raza de activitate a Judecătoriei Sibiu, ceea ce va atrage competenţa teritorială a acestei instanţe.
În acest sens s-a mai pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 4006 din data de 30 septembrie 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind petenta SC L.I. SRL Braşov şi pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6090/2011. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 6112/2011. Contencios. Conflict de... → |
|---|
