ICCJ. Decizia nr. 769/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 769/2011
Dosar nr. 721/64/2010
Şedinţa publică de la 9 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa civilă nr. 166/F din 18 octombrie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţioare a cererii formulate de reclamantul H.A. având ca obiect nesoluţionare cerere privind asigurări sociale (mod de calcul pensie), în favoarea Tribunalului Braşov, secţia civilă şi pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut în esenţă următoarele:
Astfel, judecătorul fondului a constatat că solicitarea reclamantului adresată instituţiei pârâte vizează, în realitate, lămurirea modului în care au fost incluse în pensia calculată pentru reclamant şi drepturi stabilite pe cale judecătorească (decizia civilă nr. 757/2009 a Curţii de Apel Braşov), în baza Decretului-Lege nr. 118/1990. Prin urmare, s-a apreciat că finalitatea petiţiei/cererii formulate de reclamant către C.N.P.A.S. constă în stabilirea modului exact de calcul al drepturilor de pensie cuvenite reclamantului, stabilire pe care reclamantul a apreciat-o ca nefiind realizată în mod corespunzător prevederilor legale de către Casa Judeţeană de Pensii Braşov, astfel că s-a adresat forului ierarhic superior respectivei case judeţene.
Faţă de aceste împrejurări, instanţa de fond a apreciat că natura juridică a litigiului dedus judecăţii prin acţiunea introductivă a reclamantului este aceea de litigiu de asigurări sociale, ce priveşte modul de calcul al pensiei reclamantului, criteriile legale pe baza cărora instituţia pârâtă a stabilit drepturile de pensie ale reclamantului, împrejurarea dacă s-a avut în vedere, la calculaţia drepturilor de pensie, şi prevederile Decretului-Lege nr. 118/1990.
Consideră judecătorul fondului că deşi, acţiunea aparent este de competenţa, instanţelor de contencios administrativ fiind denumită acţiune vizând un refuz de soluţionare a unei cereri adresate unei autorităţi publice, în realitate, prin finalitatea reală a solicitării reclamantului, anume aceea de stabilire a împrejurării dacă drepturile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 au fost sau nu acordate reclamantului cu ocazia stabilirii dreptului lui la pensie, acţiunea intră în competenţa specializată a instanţelor de asigurări sociale, vizând aplicarea coroborată a reglementărilor legale din domeniul pensiilor (Legea nr. 19/2000) şi cele cuprinse în Decretul-Lege nr. 118/1990.
În concursul dintre cele două categorii de norme juridice, anume cele privind asigurările sociale şi cele privind petiţiile, faţă de specificul cauzei deduse judecăţii, instanţa de fond a apreciat că primează soluţionarea cu finalitate în regimul de pensionare a reclamantului, anume soluţionarea cauzei în competenţa de asigurări sociale.
2. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 166/F din 18 octombrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul H.A., în temeiul art. 3041 C. proc. civ.
În susţinerea recursului declarat reclamantul arată, în esenţă, că a învestit instanţa de fond, ca urmare a primirii răspunsului la petiţia formulată cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competenţa instanţelor de contencios administrativ.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate de către recurent, circumscrise motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi raportat la prevederile legale incidente, dar şi sub toate aspectele, potrivit art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
În primul rând, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, invocate de recurent prin cererea de recurs, în condiţiile în care, recurentul invocă în fapt nesoluţionarea în termen legal a unei petiţii, şi nu neexecutarea în termen legal a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţată de instanţa de contencios administrativ.
Totodată, Înalta Curte constată că deşi recurentul prin cererea adresată instanţei de fond a invocat, în fapt, nesoluţionarea unei petiţii în termenul prevăzut de art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002, în mod corect instanţa de fond, văzând şi dispoziţiile art. 129 C. proc. civ., a calificat natura juridică a litigiului dedus judecăţii ca fiind litigiu de asigurări sociale, reţinând că în realitate cererea recurentului vizează probleme de fond privind dosarul său de pensii, şi anume modul în care a fost stabilit dreptul său la pensie prin raportare la drepturile băneşti decurgând din Decretul-Lege nr. 118/1990, act normativ la care, de altfel se face referire şi în cererea de chemare în judecată.
În consecinţă, în mod corect instanţa de fond a apreciat în raport cu dispoziţiile art. 155 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asupra competenţei de soluţionare a cauzei.
Faţă de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, în sensul solicitat de recurent, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant H.A. împotriva sentinţei nr. 166/F din 18 octombrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 762/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 781/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
