ICCJ. Decizia nr. 921/2011. Contencios

Decizii ICCJ 2011 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 921/2011

Dosar nr. 4544/2/2010

Şedinţa publică din 16 februarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe:

Prin încheierea din 26 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanta A.M.V. în contradictoriu cu pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în temeiul art. 1551 C. proc. civ., pentru nerespectarea de către reclamantă a dispoziţiei încheierii de şedinţă din 29 octombrie 2010, în sensul de a-şi preciza acţiunea sub aspectul actelor contestate.

1. Recursul declarat de reclamantă:

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, critcând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat că a stabilit cadrul procesual în cauză, aşa încât prima instanţă a reţinut în mod greşit că acţiunea nu ar fi precizată.

Totodată, a susţinut că într-un prim ciclu procesual instanţa de apel a pronunţat sentinţa nr. 2539 din 12 iunie 2009, în care de altfel sunt inserate solicitările sale, iar recursul declarat împotriva acestei sentinţe a fost soluţionat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1743 din 29 martie 2010 or, în cazul în care acţiunea nu ar fi fost precizată nu ar fi fost posibil să se pronunţe aceste hotărâri.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Examinând încheierea atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenta-reclamantă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate:

Analizând modul în care recurenta îşi exercită drepturile procesuale, este de menţionat că încheierea atacată nu reflectă aplicarea corectă a prevederilor art. 1551 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”.

În speţă, se constată că pricina se află în fond după casare, aşadar a fost parcurs primul ciclu procesual fără a se pune problema precizării acţiunii, prin urmare, nu există un temei în acest sens.

2. Soluţia pronunţată în recurs:

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul formulat, va casa încheierea atacată, cu consecinţa trimiterii cauzei la aceeaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de A.M.V. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierea atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 918/2011. Contencios  ICCJ. Decizia nr. 922/2011. Contencios. Anulare act... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 921/2011. Contencios