ICCJ. Decizia nr. 929/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 929/2011
Dosar nr. 2085/54/2010
Şedinţa publică din 16 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul acţiunii:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul B.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, anularea ordinului nr. 69628 din 23 aprilie 2009.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a avut calitatea de funcţionar public (consilier clasa I, grad profesional superior) şi în temeiul Ordinului nr. 25172 din 01 iunie 2005 al preşedintelui autorităţii pârâte a fost numit începând cu data de 01 iunie 2005 în funcţia publică de director executiv la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj, iar prin ordinul nr. 69628 din 23 aprilie 2009 s-a dispus eliberarea sa din această funcţie, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) şi (11) din OUG 37/2009.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii.
2. Hotărârea primei instanţe:
Prin sentinţa nr. 391 din 22 septembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a anulat ordinul nr. 69628 din 23 aprilie 2009 emis de autoritatea pârâtă, a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior eliberării sale din funcţie, obligând pârâta la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferenţa dintre salariul obţinut în funcţia de conducere din care a fost eliberat şi salariul obţinut în funcţia actuală.
3. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea primei instanţe:
Pentru a adopta această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, OUG nr. 37/2009, care a constituit temeiul juridic al ordinului contestat, a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009 a Curții Constituționale în care s-a stabilit caracterul neconstituţional al legii pentru aprobarea respectivei ordonanţe. Anterior, OUG nr. 37/2009 a fost abrogată prin OUG nr. 105/2009, care însă a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispoziţiile iniţiale, aspect reținut de Curtea Constituțională care, prin Decizia nr. 1629/2009, a declarat neconstituționale prevederile art. 1 pct. 1-5 şi 26, art. 3, art. 4, art. 5, art. 8 şi Anexa nr. 1 din OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.
Concluzionând, judecătorul fondului a avut în vedere faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, reţinând astfel nelegalitatea ordinului contestat, întrucât temeiul de drept al acestuia îl reprezintă un act normativ care afectează regimul constituţional şi legal actual al funcţiei publice în general, implicit al funcției publice deținute de reclamant.
4. Recursul exercitat de pârâtă:
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, întrucât ordinul de eliberare din funcţie a reclamantei a fost adoptat în temeiul art. 3 alin. (1) din OUG nr. 37/2009, iar la lit. i) pct. 1 din lista anexă la acest act normativ, sunt incluse şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a mun. Bucureşti, desfiinţarea funcţiei producându-se ope legis, astfel că actul atacat a fost emis în mod legal în raport de legislaţia în vigoare în momentul emiterii acestuia, fiind reţinută eronat nelegalitatea actului atacat ca urmare a constatării neconstituţionalităţii actului normativ în temeiul căruia a fost emis.
5. Apărarea intimatului-reclamant:
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca temeinică şi legală.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041, constată că recursul este nefondat.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate:
Actul administrativ supus controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ este ordinul nr. 69628 din 23 aprilie 2009 emis de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin care s-a dispus desfiinţarea funcţiei publice de conducere de director executiv, în temeiul art. 3 din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice.
Intimatului-reclamant, ocupant al funcţiei publice de conducere desfiinţate, i-a fost acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice, când raportul de serviciu urma să înceteze prin eliberarea din funcţie, în temeiul Legii nr. 188/1999.
Cu privire la critica formulată, în sensul că prima instanţă trebuia să constate incidenţa dispoziţiilor OUG nr. 37/2009, chiar dacă se constatase neconstituţionalitatea lor, întrucât la data emiterii actului administrativ individual acestea erau în vigoare, aşa cum susţine recurenta, o astfel de abordare este vădit nefondată.
Acceptarea tezei susţinute de recurentă, în sensul că ordinul îşi păstrează validitatea pentru că OUG nr. 37/2000, era în vigoare la data emiterii lui, ar lipsi de finalitate controlul constituţionalităţii legii, care nu se limitează la asanarea sistemului legislativ, ci include protecţia efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale destinatarilor normei declarate neconstituţionale.
Astfel, se constată că desfiinţarea funcţiei publice deţinute de reclamant prin OUG 37/2009 este lipsită de efecte juridice din moment ce aceste reglementări au fost declarate neconstituţionale, revenindu-se astfel la forma şi structura reglementată de Legea nr. 188/2999, care este lege organică şi ale cărei dispoziţii sunt de natură să asigure stabilitatea funcţiei publice, ca element al securităţii sociale, fiind de necontestat faptul că aceste dispoziţii au fost încălcate în cauză.
2. Soluţia pronunţată în recurs:
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 9 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva sentinţei nr. 391 din 22 septembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 928/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 930/2011. Contencios → |
|---|
