ICCJ. Decizia nr. 1014/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1014/2012
Dosar nr. 9844/2/2009
Şedinţa publică de la 24 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 20 octombrie 2009, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul B.I., născut la data de 30 august 1960, în Sânmihaiul de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud, fiul lui I. şi N.
Pârâtul B.I. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, solicitând obligarea reclamantului să elibereze o adeverinţă din care să rezulte că nu a avut calitatea de colaborator al securităţii.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin Sentinţa nr. 1.858 din 9 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul B.I.
De asemenea, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâtului privind obligarea reclamantului la eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că nu a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/1188 din 15 aprilie 2009 şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei a rezultat că reclamantul a înţeles să probeze calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului cu informaţiile furnizate de acesta despre elevii care manifestă interes pentru a lua legătura cu străinii, care audiază posturi de radio străine şi difuzează ştirile în rândul altor persoane, despre elevii care lansează bancuri cu caracter politic.
Instanţa a reţinut că relatările consemnate în rapoartele informative ale ofiţerilor nu pot beneficia de o prezumţie legală absolută de veridicitate, iar acestea sunt analizate prin coroborare cu ansamblul probator al cauzei.
Astfel, instanţa a reţinut că pârâtul a fost recrutat la vârsta de 16 ani şi 8 luni, în anul al II-lea de liceu, pentru a asigura supravegherea informativă a elevilor din clasă, precum şi de la internatul liceului.
Din documentaţia depusă la dosar de către reclamant se evidenţiază că nu au fost identificate materiale olografe ale pârâtului, activitatea acestuia fiind reconstituită numai din evaluările ofiţerilor de securitate, care au considerat că pârâtul a furnizat materiale bune.
Curtea a apreciat că informaţiile furnizate de reclamant, astfel cum rezultă din consemnările lucrătorilor de Securitate, nu sunt de natură să îndeplinească celelalte cerinţe ale legii, referitoare la scopul comunicării acestor date, respectiv denunţarea activităţilor sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Astfel, în nota informativă din data de 12 iulie 1977, întocmită de lt. maj. B.I. din cadrul IJS Bistriţa Năsăud, s-au consemnat următoarele: "Vă informez că în seara zilei de 11 iulie 1977 elevul G.O. din anul II liceu din Poiana Stampei şi-a permis faţă de colegii de dormitor M.G. anul II A, H.L. anul I A, T.V. II.B, B.I. II B, R.I. an I B, să spună bancuri pornografice la adresa conducerii de partid şi de stat. Vă informez că până acum nu l-am auzit să lanseze bancuri cu conţinut politic".
Împrejurarea că ulterior s-a procedat la atenţionarea elevului în prezenţa unor cadre didactice şi a directorului şcolii, nu este de natură să conducă la concluzia că prin informaţia furnizată, pârâtul ar fi urmărit în mod conştient să-i îngrădească persoanei respective drepturi şi libertăţi fundamentale, cum este dreptul la libera exprimare şi propriile opinii.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că din materialele întocmite de ofiţerii de securitate rezultă că şi celelalte informaţii furnizate de pârât nu se referă la atitudini sau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, ci la preocupările cotidiene ale unor elevi de liceu, colegi cu el.
În acest sens, în raportul privind felul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a pârâtului, întocmit de ofiţerul de securitate la data de 28 martie 1977, se menţionează: "Fiind întrebat ce probleme îi preocupă pe elevi în afară de învăţătură, acesta a afirmat că sportul şi muzica, de regulă. La întrebarea noastră dacă cunoaşte elevi care au preocupări de a selecta muzica transmisă de diferite posturi de radio cum este Europa Liberă, acesta a afirmat că nu cunoaşte astfel de elevi, dar se poate interesa pentru viitor".
Instanţa de fond a reţinut că la absolvirea liceului s-a propus scoaterea pârâtului din reţeaua informativă, după cum reiese din raportul întocmit la data de 25 februarie 1980, în care s-a consemnat: "întrucât a terminat liceul şi în prezent lucrează la CICM secţia construcţii metalice, unde ofiţerul ce răspunde de obiectiv are surse suficiente şi nu îi este util, propunem a se aproba abandonarea colaboratorului şi clasarea dosarelor."
În raport de aceste elemente de fapt, instanţa a constatat că în cauză nu sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, ce definesc noţiunea de colaborator al Securităţii, simpla semnare de către pârât a unui angajament la o vârstă foarte tânără, urmată de furnizarea unor informaţii ce nu vizează activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, nefiind de natură a duce la stabilirea calităţii de colaborator.
În ceea ce priveşte solicitarea pârâtului privind eliberarea de către reclamant a unei adeverinţe, în sensul că nu a colaborat cu Securitatea, Curtea reţine că potrivit art. 8 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz: b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia."
Prin urmare, eliberarea adeverinţei prevăzute de dispoziţiile legale menţionate se dispune de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în cadrul procedurii prealabile de verificare a notei de constatare finalizată cu infirmarea acesteia, situaţie care nu se regăseşte în speţă.
3. Recursul declarat de CNSAS
Împotriva sentinţei instanţei de fond a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
Recurentul critică hotărârea sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Arată că informaţia referitoare la colegul care "şi-a permis de faţă cu colegii de dormitor (...) să spună bancuri pornografice la adresa conducerii de partid şi de stat" era aptă, prin ea însăşi, să justifice stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului, mai ales că împotriva persoanei denunţate Securitatea a luat măsuri concrete.
4. Apărările intimatului B.I.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a invocat tardivitatea recursului, excepţie la care ulterior, după verificarea dosarului, a renunţat. A mai solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând considerentele Curţii de apel şi insistând asupra ideii că nu a conştientizat efectele informaţiei furnizate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivului de recurs, a apărărilor intimatului, cât şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii a intimatului-pârât B.I., în temeiul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Intimatul-pârât se încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, fiind verificat din oficiu în virtutea calităţii sale de consilier local în cadrul Consiliului Local Sânmihaiul de Câmpie, judeţul Bistriţa Năsăud, în baza art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din actul normativ menţionat.
După cum rezultă din prezentarea considerentelor sentinţei de la pct. I.2, prima instanţă a reţinut că situaţia de fapt ce se degajă din documentaţia prezentată de CNSAS nu justifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului B.I.
Aceasta este şi concluzia la care a ajuns Înalta Curte, după reevaluarea întregului context probator, prin prisma criticilor recurentului. Astfel, din definiţia legală cuprinsă în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, rezultă că este colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.".
În cazul intimatului, se reţine o singură informaţie care ar avea aptitudinea să atragă incidenţa prevederii legale anterior citate dar instanţa de recurs consideră că aceasta nu se referă la o "atitudine potrivnică regimului totalitar" ci, mai degrabă, relevă carenţe educaţionale şi de comportament, blamabile şi în ziua de azi.
Susţinerea recurentului că elevului vizat de nota informativă din 12 iulie 1977 s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare şi ar fi suferit consecinţe ca urmare a unui "schimb liber de idei între mai mulţi tineri" este în mod vădit exagerată.
Din nota ofiţerului de securitate B.I. rezultă că urmările au constat în "atenţionarea în prezenţa unor cadre didactice şi a directorului şcolii, totodată vor fi chemaţi şi părinţii ...".
Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere vârsta intimatului de la acel moment, sub 17 ani, dar şi atitudinea subiectivă faţă de organele securităţii, relevată în nota de caracterizare nr. 002906 din 22 decembrie 1978: "s-a constatat că fiind lăsat în pace nu rezolvă sarcinile şi nici nu se prezintă cu material informativ".
Conchizând, Înalta Curte reţine că nu există motive pentru modificarea sau casarea hotărârii Curţii de Apel.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. se va respinge recursul de faţă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 1858 din 9 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2012.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 1/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1016/2012. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
