ICCJ. Decizia nr. 1522/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1522/2012
Dosar nr. 1528/44/2010
Şedinţa publică de la 21 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Hotărârea atacată cu recurs
Prin Sentinţa civilă nr. 172 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis, în parte acţiunea formulată de reclamantul B.G. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi pe cale de consecinţă a obligat pârâtul să preschimbe reclamantului certificatul din 21 noiembrie 1996.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 341/2004 pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, se instituie şi certificatul de luptător remarcat prin fapte deosebite, certificat deţinut şi de reclamant, care se atribuie celor care în perioada 14 - 25 decembrie 1989 au mobilizat şi au condus grupuri de oameni sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 24 din H.G. nr. 566/1966 pentru obţinerea certificatului de „Luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 - remarcat prin fapte deosebite” erau necesare printre altele, declaraţiile a trei martori, recunoscuţi ca revoluţionari, recunoaşterea petentului de către o asociaţie de revoluţionari legal constituită cât şi alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei.
Depunând toate documentele prevăzute de disp. art. 24 din H.G. nr. 566/1966, reclamantul din prezenta cauză a obţinut „Certificatul de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 - remarcat prin fapte deosebite” din 21 noiembrie 1996.
Legea nr. 341/20004 la art. 9 prevede faptul că certificatele obţinute anterior vor fi preschimbate la cererea titularului de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 după o verificare prealabilă potrivit disp. art. 5, alin. (3), (4) şi (5). Potrivit disp. art. 5 pct. 4 din Legea nr. 341/2004, dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor trebuie să conţină documentaţia prevăzută de H.G. nr. 566/1966.
Verificând actele depuse de către reclamant, instanţa de fond a constatat că acesta a făcut dovada îndeplinirii dispoziţiilor cerute de art. 24 din H.G. nr. 566/1966 în sensul că a depus declaraţiile mai multor revoluţionari, posesori de certificate, care au atestat participarea acestuia la evenimentele din 1989.
Mai mult, se reţine că în anul 2006, C.N.F. „N.” SA Galaţi prin adresa nr. B16379 din data de 20 octombrie, confirmă faptul că reclamantul a participat la toate acţiunile menţionate în „Filmul evenimentelor” precum şi la toate acţiunile ordonate în cadrul detaşamentului de luptă, ducând la îndeplinire, în mod exemplar sarcinile primite din partea comandanţilor V.G. şi P.M.
În acest context, apreciază instanţa de fond că refuzul pârâtei de a-i preschimba certificatul de revoluţionar apare nejustificat, refuzul făcându-se prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004.
Mai consideră instanţa de fond că deşi în anul 2004, anul apariţiei Legii nr. 341, ataşarea unor noi dovezi la dosarul constituit, faţă de cele depuse potrivit art. 9 din H.G. nr. 566/1996 este imposibil de realizat însă toate documentele depuse de petent, confirmă pe deplin implicarea directă a acestuia şi contribuţia sa la victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
2. Cererea de recurs
Împotriva Sentinţei nr. 172 din 7 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în temeiul art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susţinut, în esenţă, următoarele:
Printr-un set de critici formulate, pe fondul cauzei, susţine recurentul că în mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului în condiţiile în care dosarul de preschimbare depus de acesta este incomplet, lipsind dovezile ce ar trebui să-i ateste faptele deosebite, săvârşite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, încălcând, astfel, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, şi interpretând discreţionar prevederile art. 16 din Legea nr. 341/2004.
Astfel, arată recurentul că prin Comisia special constituită, în baza H.G. nr. 1412/2004, a analizat dosarul de preschimbare al certificatului de revoluţionar înregistrat pe numele reclamantului sub nr. 7369/2004, ocazie cu care a constatat că respectivul dosar este incomplet, respectiv nu conţine documentele prevăzute de art. 124 alin. (1) lit. i) şi j) din H.G. nr. 1707/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, mai precis materialul probator din dosarul de preschimbare al reclamantului este insuficient în ceea ce priveşte gradul de implicare şi contribuţia deosebită al reclamantului la victoria revoluţiei din decembrie 1989, documente probatorii care sunt admise doar dacă sunt cel puţin două şi sunt prezentate în original sau în copii legalizate ori certificate pentru conformitate, astfel cum prevăd art. 124 alin. (5) din H.G. nr. 1707/2006.
Mai arată recurentul că deşi, prin întâmpinare a precizat faptul că acţiunea este neîntemeiată şi nemotivată deoarece dosarul reclamantului a fost respins şi incomplet, mai precis dovezile care ar trebui să-i ateste faptele deosebite, săvârşite în timpul revoluţiei din Decembrie 1989 nu au fost suficiente pentru ca să determine convingerea Comisiei că dosarul îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi propus, în vederea avizării favorabile, instanţa de fond, nu a luat în considerare această apărare, s-a substituit Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor şi a interpretat greşit actul dedus judecăţii şi a pronunţat hotărârea în neconcordanţă cu prevederile Legii nr. 341/2004 şi H.G. nr. 1412/2004.
Totodată, recurentul mai susţine că atâta timp cât la realizarea obligaţiei de eliberare a certificatului preschimbat doveditor al calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, participă în solidar trei instituţii ale statului, iar reclamantul a acţionat în judecată doar una dintre ele, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, stabilind această obligaţie doar în sarcina uneia.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., şi ţinând seama de toate susţinerile şi apărările părţilor, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Înalta Curte, constată că deşi recurentul încearcă să justifice respingerea dosarului intimatului prin prisma caracterului incomplet al acestuia, nu precizează în concret, care sunt documentele care lipsesc conform art. 124 din Normele metodologice Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, limitându-se la a vorbi în termeni generali de lipsa de la dosarul de preschimbare a unor documente din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită a intimatului-reclamant la victoria revoluţiei din decembrie 1989, condiţii în care va analiza temeinicia hotărârii recurate prin prisma înscrisurilor aflate la Dosarul de preschimbare nr. 7369/2004 depus de recurent la instanţa de fond.
De altfel, aceeaşi formulare generală se regăseşte şi în adresa nr. 18/190/PM/29 ianuarie 2007, prin care autoritatea publică recurentă i-a solicitat intimatului-reclamant completarea Dosarului de preschimbare nr. 7369/2004 cu alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţie deosebită la victoria revoluţiei, în raport de dispoziţiile art. 124 lit. i) şi j) din H.G. nr. 1707/2006.
Astfel, se constată, în acord cu instanţa de fond, că în dovedirea îndeplinirii cerinţelor impuse de art. 124 lit. i) din H.G. nr. 1707/2006, intimatul-reclamant a depus la dosar declaraţiile mai multor martori, revoluţionari, posesori de certificate, care atestă în mod direct participarea intimatului la evenimentele din decembrie 1989, în zona portuară Galaţi. De pildă, din declaraţiile martorilor P.M., V.G., M.N., M.M., P.V.I. rezultă, fără echivoc, atât natura activităţilor desfăşurate de intimatul-reclamant cât şi gradul de implicare al acestuia, în calitate de comandant detaşament de luptă al I.N.F. N. Galaţi, în perioada 22 decembrie 1989 - 15 ianuarie 1990.
În ceea ce priveşte gradul de implicare al intimatului, în mod corect instanţa de fond, a dat valoare probatorie, adresei nr. B16379/20 octombrie 1996, prin care C.N.F. „N.” SA confirmă faptul că intimatul-reclamant a participat la toate acţiunile menţionate în „Filmul evenimentelor”, şi şi-a îndeplinit în mod exemplar sarcinile primite în cadrul activităţilor desfăşurate în acea perioadă.
Instanţa de control judiciar nu poate primi motivul de recurs referitor la substituirea instanţei în atribuţiile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, întrucât instanţa fondului, a avut competenţa de a cerceta dacă intimatul-reclamant, titular al unui drept subiectiv şi al unui interes legitim (derivat din Legea nr. 41/1990 şi ulterior din Legea nr. 341/2004), a fost vătămat prin nesoluţionarea cererii sale referitoare la acest drept şi interes legitim, şi constatând o asemenea încălcare a obligat recurentul la efectuarea unei operaţiuni administrative, conform art. 18 din Legea nr. 554/2004, respectiv să-şi exercite atribuţia, în procedura de preschimbare a certificatului din 21 noiembrie 1996.
Având în vedere că doar pe baza propunerii formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, cu avizul Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Preşedintele României acordă prin decret titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, urmează a fi înlăturate şi criticile referitoare la imposibilitatea de executare a obligaţiei instituite de către instanţa de fond doar în sarcina recurentului, în absenţa introducerii în cauză şi a celorlalte două autorităţi publice implicate în procedura de eliberare a certificatelor de revoluţionar preschimbate, în baza Legii nr. 341/2004.
În raport de înscrisurile depuse de intimatul-reclamant la Dosarul de preschimbare nr. 7369/2004, care corespund exigenţelor art. 124 din H.G. nr. 1707/2006 şi văzând referatul din 23 noiembrie 2009 prin care Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor s-a pronunţat în mod negativ asupra cererii intimatului-reclamant Înalta Curte constată că refuzul soluţionării cererii reclamantei are caracter nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, aşa încât, în mod corect prima instanţă a admis cererea şi a obligat pârâtul să elibereze certificatul doveditor al calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Remarcat prin fapte deosebite - în temeiul art. 18 alin. (1) din legea contenciosului administrativ.
O interpretare contrară ar fi expresia unui formalism excesiv şi ar fi contrară spiritului Legii nr. 42/1990 şi Legii nr. 341/2004 care se referă la cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
Pentru toate aceste considerente, constatând că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică şi nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia, ambele recursuri declarate în cauză, se privesc ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva Sentinţei nr. 172 din 7 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1519/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 1524/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
