ICCJ. Decizia nr. 1524/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1524/2012
Dosar nr. 3720/2/2010
Şedinţa publică de la 21 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 27 aprilie 2010 reclamantul V.S. a chemat în judecată S.R.T., solicitând obligarea pârâtei să răspundă petiţiilor adresate la 24 şi 25 februarie 2010 şi să-i achite suma de 12.000 RON daune morale.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că prin petiţiile transmise pârâtei prin e-mail, a propus realizarea unei emisiuni cu scriitorul şi militantul anticomunist P.G., pârâta refuzând să-i comunice vreun răspuns în cadrul termenului de 30 de zile prevăzut de O.G. nr. 27/2002.
Prin Sentinţa civilă nr. 510 din 26 ianuarie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că, în raport de modul de adresare şi formulare a e-mailurilor şi de destinatarii menţionaţi expres, acestea nu pot fi calificate ca petiţii în accepţiunea O.G. nr. 27/2002, nefiind întrunită ipoteza normei de drept prevăzute de art. 2 şi 8 din ordonanţă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul V.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a arătat că e-mailurile adresate celor trei angajaţi ai pârâtei constituie petiţii în sensul art. 2 din O.G. nr. 27/2002, având precizate datele de identificare ale petiţionarului şi conţinând propuneri adresate unei instituţii publice.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivul invocat şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 2 din O.G. nr. 27/2002, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris sau prin poşta electronică, adresată autorităţilor sau instituţiilor publice centrale sau locale.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că acele e-mailuri, fiind adresate unor moderatori ai unor emisiuni TV şi nu instituţiei publice pârâte, nu se circumscriu definiţiei prevăzute de textul de lege sus-menţionat, pentru a fi fost repartizate compartimentului de relaţii cu publicul, care să urmărească rezolvarea lor şi să expedieze răspunsul, potrivit dispoziţiilor aceleiaşi ordonanţe.
În aceste împrejurări, nu se poate reţine refuzul nejustificat al pârâtei de soluţionare a cererii reclamantului, critica formulată sub acest aspect fiind neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de S.V. împotriva Sentinţei nr. 510 din 26 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1522/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1525/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
