ICCJ. Decizia nr. 249/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.249/2012
Dosar nr. 1171/35/2009
Şedinţa de la 20 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 56/ CA din 25 februarie 2011, Curtea de Apel Oradea a respins atât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, cât şi acţiunea formulată de reclamanţii N.I. şi N.A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii N.I. şi N.A., fără a depune, însă, şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.
Înalta Curte, verificând în prealabil regularitatea recursului formulat, constată că acesta nu a fost legal timbrat.
Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că reclamanţii N.I. şi N.A. nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de plată a taxelor de timbru până la termenul de judecat stabilit, deşi au fost citaţi( filal3-14) cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Or, în conformitate cu prevederile şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art.3 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr.106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurenţii-reclamanţi nu şi-au îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior - deşi au fost citaţi cu menţiunea timbrării corespunzătoare - devin aplicabile dispoziţiile art.20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art.9 din OG nr.32/1995, în temeiul cărora recursul formulat va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de N.I. şi N.A. împotriva Sentinţei nr. 56/ CA din 25 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 248/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2502/2012. Contencios. Conflict de... → |
---|