ICCJ. Decizia nr. 2893/2012. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la data de 13 decembrie 2010, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 12138/2/2010, reclamantul M.C.V. în contradictoriu cu pârâtul C.N.S.A.S. a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei să-i pună la dispoziție dosarul de urmărit, conform adresei din 18 noiembrie 2010.

în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a adresat această cerere având în vedere că știe că are dosar de urmărit la U.M.B., acest fapt fiindu-i confirmat de fratele său vitreg.

Prin sentința nr. 4093 din 08 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a IX a, apreciind că acțiunea reclamantului se încadrează în dispozițiile Legii nr. 544/2001 și nu ale Legii nr. 554/2004, iar acțiunile adresate instanței referitoare la informații de interes public sunt de competența tribunalului în primă instanță, secția de contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal sub nr. 59446/3/2011.

Prin sentința nr. 1168 din 21 martie 2012, Tribunalul București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal a invocat din oficiu excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a reținut că așa cum reiese din acțiunea introductivă de instanță precum și din conținutul cererii adresate de reclamant pârâtului la data de 19 octombrie 2010, solicitarea acestuia nu vizează comunicarea de informații de interes public, astfel cum sunt definite acestea de art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001.

înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 20 C. proc. civ., reține că a fost legal investită cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a soluționa conflictul negativ de competență, în raport de actele depuse la dosarul cauzei, se reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie refuzul pârâtului C.N.S.A.S. de a-i comunica, în termenul legal, documentul solicitat, respectiv de a-i pune la dispoziție dosarul de urmărit, conform adresei din 18 noiembrie 2010.

Se reține că așa cum reiese din acțiunea introductivă de instanță și din conținutul cererii adresate de reclamant pârâtului C.N.S.A.S. solicitarea acestuia nu vizează comunicarea de informații de interes public, astfel cum acestea sunt definite de dispozițiile Legii nr. 544/2001.

Conform dispozițiilor legale anterior menționate prin informații de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

Reclamantul a solicitat să-i fie pus la dispoziție dosarul de urmărit aflat în posesia pârâtului, gestionat de pârât, astfel că acțiunii nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 544/2001 și implicit nici normele speciale de competență prevăzute de acest act normativ, ci cele ale Legii nr. 554/2004 și O.U.G. nr. 24/2008, întrucât reclamantul invocă o vătămare a drepturilor sale prin refuzul pârâtei de a-i comunica în termenul legal, documentul solicitat.

Pentru considerentele expuse și având în vedere și dispozițiile cuprinse în art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 293/2008 în sensul că acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită de taxă de timbru, instanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2893/2012. Contencios