ICCJ. Decizia nr. 2903/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2903/2012
Dosar nr. 3882/40/2011
Şedinţa publică de la 12 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată, apărările pârâţilor şi derularea procedurilor în faţa instanţei de fond
Prin cererea înregistrată la data de 07 aprilie 2011 pe rolul Tribunalului Botoşani, reclamanţii A.M., A.V., A.D., A.V., B.M.L., (...), prin reprezentant legal Sindicatul "I.", au chemat în judecată Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, solicitând obligarea acesteia la modificarea dispoziţiilor de reîncadrare emise de intimată la data de 01 martie 2011 sub nr. 90, în sensul reîncadrării reclamanţilor pe funcţii conform prevederilor Anexei III din Legea-cadru nr. 284/2010 şi salarizarea corectă corespunzătoare prevederilor acestei legi şi a Legii nr. 285/2010 pentru perioada începând cu 01 ianuarie 2011.
Totodată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor lunare reprezentând diferenţele de salariu dintre drepturile salariale cuvenite conform Legii nr. 285/2010 şi drepturile salariale efectiv acordate prin aplicarea defectuoasă a Ordinului nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, actualizarea acestor sume corespunzător cu rata inflaţiei până la data plăţii efective şi plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, la data de 01 martie 2011, pentru fiecare reclamant în parte, s-au emis decizii prin care au fost diminuate salariile de bază avute în luna decembrie 2010, astfel încât, prin aplicarea formulelor de calcul prevăzute în Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, pârâta a intervenit asupra salariului de bază pe care l-au avut reclamanţii în luna iunie 2010 prin diminuarea cu un procent de 25%, la suma rezultată aplicându-se o majorare a salariului cu un procent de 15%, urmând ca toate sporurile acordate să fie raportate la salariul de bază astfel calculat.
Prin aplicarea acestei formule de calcul de către pârâtă, au susţinut reclamanţii, le-a fost diminuat în mod abuziv salariul de bază, iar majorarea prevăzută de Legea nr. 285/2010 nu a fost de 15%, ci de 11,5%.
Prin precizările depuse la termenul de judecată din data de 31 octombrie 2011, reclamanţii au susţinut că Ordinul contestat încalcă prevederile art. 78 din Legea nr. 24/2000 şi au solicitat suspendarea judecăţii cauzei şi sesizarea Curţii de Apel Suceava cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a Ordinului comun nr. 42/77 din 13 ianuarie 2011 în raport cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor.
Prin încheierea pronunţată la data de 31 octombrie 2011, Tribunalul Botoşani, secţia civilă, a dispus sesizarea Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu judecarea excepţiei de nelegalitate invocată de reclamanţi şi a dispus suspendarea judecăţii până la soluţionarea acestei excepţii.
În faţa Curţii de Apel Suceava, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţiile lipsei calităţii de subiect de sesizare a instanţei şi a lipsei calităţii procesuale active a Sindicatului "I." Botoşani, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate.
La termenul de judecată din data de 02 februarie 2012, instanţa a acordat cuvântul părţilor prezente atât cu privire la excepţiile invocate de instituţiile pârâte, cât şi asupra fondului cauzei.
În ceea ce priveşte excepţia conexităţii invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care a solicitat conexarea prezentei cauze cu dosarul nr. 3885/40/2011, Curtea a reţinut că excepţia de nelegalitate a fost invocată în dosare diferite, că are efect asupra soluţionării acelor dosare şi nu erga omnes şi că depinde de situaţia de fapt din fiecare dosar în care a fost invocată, motiv pentru care a respins excepţia conexităţii, soluţia fiind consemnată în practicaua sentinţei pronunţate.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 40 din 02 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile lipsei calităţii de subiect de sesizare a instanţei şi a lipsei calităţii procesuale active a Sindicatului "I." Botoşani invocate de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a admis în parte excepţia de nelegalitate invocată de reprezentantul legal Sindicatul "I." Botoşani - prin preşedinte S.C. şi de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Bucureşti şi a constatat nelegalitatea dispoziţiilor art. II, lit. a), B, C, D şi E din Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice aprobate prin Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011 a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi prin Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al Ministerului Finanţelor Publice, în raport cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, examinând cu prioritate excepţiile lipsei calităţii de subiect de sesizare a instanţei şi a lipsei calităţii procesuale active a Sindicatului "I." Botoşani invocate de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a reţinut că Sindicatul "I." Botoşani are calitatea de reprezentant legal al reclamanţilor şi nu calitatea de reclamant, astfel încât nu se pune problema calităţii de persoană vătămată a acestuia.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea, analizând într-o manieră detaliată dispoziţiile art. II lit. a), B, C, D şi E din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a apreciat că modalitatea de calcul a salariilor în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice încalcă dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010, întrucât adaugă la lege, iar soluţiile aprobate prin Ordinul comun nr. 42/77/2011 al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice contravin dispoziţiilor art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 24/2000.
Instanţa de fond a reţinut că autorităţile pârâte nu puteau, printr-un act administrativ normativ, să stabilească o altă modalitate de calcul, atâta timp cât dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 stabilesc foarte clar care este baza de calcul pentru majorarea salarială prevăzută de lege pentru anul 2011 şi anume, "cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010" - pentru salariul de bază şi respectiv, "cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010" - pentru sporuri, indemnizaţii şi alte compensaţii.
3. Cererile de recurs
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice.
I. Recursul declarat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Criticând sentinţa atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 5 şi 9 şi art. 304¹ C. proc. civ., pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale solicită admiterea recursului şi respingerea excepţiei de nelegalitate ca nefondată, susţinând, în esenţă, următoarele:
- în mod nelegal instanţa de fond a respins excepţia de conexitate, în condiţiile în care excepţia de nelegalitate a Ordinului comun nr. 42/77/ 2011 al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice a fost invocată şi motivată identic de către Sindicatul "I." Botoşani în dosarele nr. 4153/40/2011, nr. 3885/40/2011 şi nr. 3877/40/2011 aflate pe rolul Curţii de Apel Suceava;
- sentinţa este criticabilă şi în ceea ce priveşte respingerea excepţiilor lipsei calităţii de subiect de sesizare a instanţei şi a lipsei calităţii procesuale active a Sindicatului "I." Botoşani, întrucât pârâtului nu i-au fost comunicate înscrisuri doveditoare ale calităţii de reprezentant al reclamanţilor conform dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social;
- referitor la fondul cauzei, recurentul a subliniat că atât Legea nr. 118 din 30 iunie 2010, prin care cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, a fost diminuat cu 25%, cât şi Legea nr. 285/2010, prin care, începând cu data de 01 ianuarie 2011, s-au majorat salariile de bază din luna octombrie 2010 cu 15%, conţin dispoziţiile constituţionale;
- Ordinul comun nr. 42/77/2011 stabileşte modalitatea de reîncadrare a personalului plătit din fonduri publice, formula concretă de calcul a salariilor, indemnizaţiilor şi soldelor pentru anul 2011, se limitează strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora a fost emis şi nu conţine soluţii care să contravină prevederilor legale, astfel încât nu are natura unui act de modificare a unor drepturi salariale şi nu adaugă la lege;
- instanţa de fond s-a pronunţat plus petita reţinând că dispoziţiile art. II lit. b), C, D şi E din Ordinul comun nr. 42/77/2011 conţin soluţii contrare prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010;
- în susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurentul arată că nu i-au fost comunicate întâmpinările depuse de pârâţii Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani şi Ministerul Finanţelor Publice, încheierea pronunţată de Tribunalul Botoşani la data de 31 octombrie 2011 şi nici alte înscrisuri aflate la dosarul cauzei, iar în sentinţa recurată nu s-a menţionat dacă pârâţii au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
II. Recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice
În motivarea recursului său, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că:
- prin Ordinul nr. 42 din 13 ianuarie 2011 al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi prin Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al Ministerului Finanţelor Publice au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, fiind emise, aşadar, în executarea acestei legi, ca lege specială care reglementează salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice;
- actele administrative contestate se bucură de prezumţia de legalitate, iar în cazul personalului plătit din fonduri publice, libertatea contractuală a părţilor este suplinită de legiuitor care stabileşte prin lege nivelul salariilor.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate şi în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea constată următoarele:
- Recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
În ceea ce priveşte motivul de recurs prin care se susţine că instanţa de fond în mod nelegal a respins cererea de conexare a prezentei cauze cu dosarul nr. 3885/40/2011, Curtea constată că acesta este nefondat, având în vedere dispoziţiile art. 164 C. proc. civ.
Sub acest aspect, în mod corect instanţa de fond a reţinut că cererea de conexare priveşte dosare diferite cu părţi diferite şi că excepţia de nelegalitate invocată nu produce efecte erga omnes, soluţionarea ei depinzând de situaţia de fapt din fiecare dosar.
De altfel, existenţa unor dosare diferite, cu părţi diferite, dosare care au fost disjunse de instanţă ca urmare a numărului mare de părţi, nu a fost contestată de recurentul-pârât.
Tot astfel, Curtea constată că nefondat este şi motivul de recurs prin care recurentul-pârât susţine că greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a Sindicatului "I." Botoşani, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 62/2011 precum şi rolul sindicatului de a reprezenta interesul membrilor lui. În acest sens, instanţa de fond în mod corect a reţinut că acţiunea formulată nu a fost făcută de sindicat în nume propriu ci în numele membrilor săi, în raport de care se analizează şi calitatea procesuală activă, raportat la dispoziţiile exprese ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (art. 1 alin. (1)).
În ceea ce priveşte admiterea excepţiei de nelegalitate cu privire la dispoziţiile art. II lit. a), B, C, D şi E din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 privind salarizarea pe anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice, aprobate prin Ordinul nr. 42/2011 a M.M.F.P.S., Curtea constată că în raport de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, această soluţie este în deplină concordanţă cu normele legale aplicabile.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010:
"Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%;
Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Cuantumul soldei de grad/salariul gradului profesional, al soldei de comandă/salariul de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%".
Este evident că dispoziţiile mai sus citate stabilesc într-un mod foarte clar care este baza de calcul pentru majorarea salarială prevăzută de lege pentru anul 2011 şi anume "cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariile funcţiilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010.
Ori, aşa cum rezultă cu aceeaşi evidenţă, prin dispoziţiile art. II lit. a), B, C, D şi E din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010, aprobate prin Ordinul nr. 42/2011 al M.M.F.P.S., este stabilită o altă modalitate de calcul prin care, în esenţă, se diminuează salariul de bază brut cu un procent de 25%, ceea ce de fapt presupune modificarea bazei de calcul stabilită iniţial prin art. 1 din Legea nr. 285/2010.
În aceste condiţii, dispoziţiile art. II lit. a), B, C, D şi E din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 42/2011, au fost date cu încălcarea prevederilor art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Astfel, potrivit art. 77 din Legea nr. 24/2000 "ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ale celorlalte organe administrative, se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului", iar potrivit art. 78 din aceeaşi lege: "ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora".
Recurentul-pârât a susţinut că la adoptarea soluţiei recurate, instanţa de fond s-a pronunţat plus petita, reţinând că dispoziţiile art. II lit. b), C, D şi E contravin prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010.
Această susţinerile este neîntemeiată, deoarece aşa cum rezultă din cererea formulată de către intimatul-reclamant prin care s-a invocat şi motivat excepţia de nelegalitate, aceasta vizează Ordinul nr. 42/77/2011, fiind contestate dispoziţiile art. II din Anexa 1 la ordin (art. II lit. a), B, C, D şi E), dispoziţii prin care se stabileşte o altă bază de calul pentru salarizarea pe anul 2011, decât cea prevăzută de Legea nr. 285/2010.
- Recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani
Cu privire la acest recurs, Curtea constată că sentinţa recurată a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 19 martie 2012, iar recursul a fost declarat la data de 2 aprilie 2012, deşi, conform dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ultima zi în care pârâta putea exercita calea de atac era data de 26 martie 2012.
Prin urmare, recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani este tardiv formulat, motiv pentru care Înalta Curte îl va respinge ca atare.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca nefondat, iar cel declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 40 din 02 februarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2012.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2827/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2913/2012. Contencios → |
|---|
