ICCJ. Decizia nr. 328/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 328/2012
Dosar nr.11240/2/2010
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 noiembrie 2010, reclamanta C.I.C. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să analizeze, să numească un evaluator şi să transmită dosarul nr. 28723/CC către evaluator în vederea emiterii raportului de evaluare în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, obligarea pârâtului să emită Decizia reprezentând titlul de despăgubire în termen de 15 zile de la data depunerii lucrării de specialitate, sub sancţiunea unor daune cominatorii de 1000 RON pe zi de întârziere.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a refuzat în mod nejustificat să soluţioneze dosarul nr. 28723/CC, aferent dispoziţiilor nr. 6273 din 14 august 2006 şi nr. 7428 din 12 februarie 2007 emise de Primăria Municipiului Bucureşti pentru acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Sentinţa civilă nr. 3491 din 17 mai 2011, prin care a admis în parte acţiunea, a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze un evaluator sau o societate de evaluatori în vederea întocmirii raportului de evaluare în dosarul înregistrat sub nr. 28723/CC, respingând ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtului la emiterea titlului de despăgubire.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că, deşi dosarul de despăgubire nr. 28723/CC a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în anul 2007, nu s-a procedat la desemnarea unui evaluator, în vederea întocmirii raportului de evaluare pentru despăgubirile cuvenite reclamantei, conform dispoziţiilor nr. 6273 din 14 august 2006 şi nr. 7428 din 12 februarie 2007 emise de Primăria Municipiului Bucureşti în baza Legii nr. 10/2001.
Instanţa de fond a considerat că prin refuzul de soluţionare a dosarului de despăgubiri într-un termen rezonabil, comisia pârâtă a încălcat dispoziţiile art. 16 alin. (4) şi (5) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care prevăd expres formalităţile necesare pentru finalizarea procedurii administrative de acordare a despăgubirilor.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.
Recurentul a susţinut că în mod greşit a reţinut instanţa de fond existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare a dosarului de despăgubire nr. 28723/CC într-un termen rezonabil, deşi nu au fost dovedite condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 554/2004.
Recurentul a învederat că dosarul nu a fost completat cu înscrisurile solicitate privind descrierea imobilului - construcţie, demolat din Bucureşti, sector 1 şi valoarea despăgubirilor încasate în baza Legii nr. 112/1995, situaţie în care nu se poate trece la etapa întocmirii raportului de evaluare.
Recurentul a mai arătat că, etapa evaluării este condiţionată de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, stabilită prin Decizia nr. 2815/2008 pentru a nu se încălca principiul egalităţii în drepturi a persoanelor îndreptăţite, care au dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor încă de la înfiinţare. Conform principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, recurentul a arătat că, situaţiile comparabile nu pot fi tratate diferit, cu excepţia cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat corect refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a aplica prevederile Legii nr. 247/2005 prin soluţionarea dosarului nr. 28723/CC, în sensul parcurgerii etapelor din procedura administrativă pentru analizarea dosarului şi întocmirea raportului de evaluare pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite intimatei-reclamante în baza dispoziţiilor nr. 6273 din 14 august 2006 şi nr. 7428 din 12 februarie 2007 emise de Primăria Municipiului Bucureşti.
Faţă de împrejurarea că acest dosar a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în anul 2007, au fost în mod corect respinse apărările comisiei recurente privind caracterul incomplet al dosarului în privinţa dispoziţiei nr. 6273 din 14 august 2006 şi obligaţia respectării ordinii de soluţionare a dosarelor stabilită prin Decizia nr. 2815/2008, întrucât atât această decizie, cât şi adresa nr. 28723/CC din 6 aprilie 2011 sunt ulterioare datei la care dosarul a fost înregistrat şi la care trebuia iniţiată procedura administrativă reglementată de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Astfel, se reţine că, potrivit acestor dispoziţii legale, după primirea notificării dispoziţiei emise de entitatea învestită cu soluţionarea modificării, însoţită de întreaga documentaţie aferentă acesteia, Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor procedează la analizarea dosarelor în privinţa legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, apoi va centraliza dosarele în care a fost respinsă întemeiat cererea de restituire în natură şi va proceda la transmiterea lor către evaluator sau societatea de evaluare desemnată, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Cum recurenta-pârâtă nu a dovedit îndeplinirea acestor obligaţii legale într-un termen rezonabil, apreciat în raport cu înregistrarea dosarului nr. 28723/CC în anul 2007, instanţa de fond a stabilit în mod întemeiat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea primei cereri din acţiunea formulată de intimata-reclamantă.
Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei civile nr. 3491 din 17 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2012.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 327/2012. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 331/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
