ICCJ. Decizia nr. 3695/2012. Contencios. Alte cereri. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3695/2012
Dosar nr. 8484/1/2011
Şedinţa publică de la 21 septembrie 2012
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti, obligarea acesteia la respectarea Hotărârii nr. 615 din 22 februarie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, şi a Hotărârii nr. 1879 din 16 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că, potrivit dispoziţiilor hotărârilor judecătoreşti invocate, s-a adresat pârâtei cu cerere, înregistrată sub nr. 986424 din 21 martie 2011, pentru a-i fi eliberată copia dosarului Autorizaţiei de construcţie nr. 5s/36676 din 28 ianuarie 1977, precum şi a Adresei nr. 13322-ind.-12-c din 21 octombrie 1996 şi a actelor care stau la baza emiterii acestora, fără însă a-i fi comunicate înscrisurile respective.
În temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte judecarea pe fond a cererii reclamantului, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, conform art. 4 pct. 1 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, instanţa supremă neputând fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legi speciale.
Or, cererea reclamantului, prin care se solicită executarea dispoziţiilor unor hotărâri judecătoreşti, în speţă comunicarea, de către autoritatea pârâtă, a unor documente, nu face parte din cererile prevăzute a fi soluţionate, în primă instanţă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.”
Aceste dispoziţii, imperative, structurează competenţa specială a instanţelor de contencios administrativ în ceea ce priveşte soluţionarea în primă instanţă a acţiunilor având ca obiect actele lato sensu ale autorităţilor publice, sferă ce include şi refuzul de a soluţiona o cerere.
De asemenea, art. 24 din Legea nr. 554/2004 reglementează şi situaţia în care autoritatea publică este obligată, ca efect al unei hotărâri judecătoreşti, să elibereze un înscris sau să efectueze o operaţiune administrativă.
Pentru aceste considerente, faţă de obiectul cererii reclamantului şi având în vedere că pârâtul are calitatea de autoritate publică locală, în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 2 lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va trimite cauza spre competentă soluţionare către Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, această instanţă fiind în măsură să examineze fondul cererii formulate de reclamantul S.E.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa soluţionării cauzei privind pe S.E. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Bucureşti în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3690/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3698/2012. Contencios. Conflict de... → |
|---|
