ICCJ. Decizia nr. 3842/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs



R O M A N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3842/2012

Dosar nr. 5002/2/2010

Şedinţa publică de la 2 octombrie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Instanţa de fond

1) Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, la data de 07 aprilie 2009, reclamanta SC A. F.M. A. SRL Ilfov a solicitat în contradictoriu cu pârâta M.A.D.R. - A.P.I.A. pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună:

- obligarea pârâtei la plata sumei de 817.364,92 lei, plus dobânda legală aferentei acestei sume pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009, în cuantum de 61.946 lei şi până la data plăţii efective reprezentând:

- 668.820 lei - plată naţională directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru plante industriale - P.N.D.C.I - culturi în teren arabil, acordată prin Decizia nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 şi neachitată, plus dobânda legală aferentă acestei sume pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009 în cuantum de 50.636,16 lei şi până la achitarea efectivă a sumei datorate;

- 148.544,92 lei - sprijinului acordat pe kilogramul de tutun brut, cuplat de producţie (suma de 2 euro/kg) aferent diferenţei de 22.210 kg de tutun frunză, plus dobânda legală aferentă acestei sume pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009 în cuantum de 11.312,91 lei şi până la achitarea efectivă a sumei datorate.

În motivarea acţiunii, societatea reclamantă a arătat, în esenţă că, prin Decizia nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008, A.P.I.A. a stabilit, între altele, acordarea către reclamantă a sumei de 674.875,86 lei, reprezentând plată naţională directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru plante industriale - P.N.D.C.1, din care a fost achitată parţial suma de 6.055,86 lei. Potrivit art. 28 alin. (2) rap. la art. 2 lit. e) din Regulamentul C.E. nr. 1782/2003, aceste plăţi trebuiau efectuate până la data de 30 iunie 2008.

În conformitate cu Ordinul M.A.D.R. nr. 704/2007, raportat la dispoziţiile OUG nr. 125/2006 aprobată şi modificată prin Legea nr. 139/2007, reclamanta a solicitat acordarea plăţii complementare directe pentru diferenţa de cantitate de tutun brut livrată, respectiv pentru 22.210 kg.

Invocând îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 9 alin. (3) din Ordinul M.A.D.R. nr. 704/2007, reclamanta a arătat că a livrat cantitatea totală de 122.210 kg tutun, iar plata naţională directă complementară, cuplată de producţie, se acordă pentru toată producţia livrată, iar nu numai pentru cea estimată de 100.000 kg, avută în vedere la emiterea Deciziei nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008.

2. Apărările pârâtei

La data de 11 mai 2009, pârâta A.P.I.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei, secţiei comerciale, a Tribunalului Bucureşti, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei către o secţie civilă a Tribunalului, arătând că între părţi nu există raporturi comerciale, sumele de bani solicitate nefăcând obiectul unui raport comercial, întrucât A.P.I.A. este instituţie publică ce nu are ca scop obţinerea profitului şi a acordat sprijinul financiar în baza reglementărilor legale în vigoare (regulamente comunitare şi legislaţie naţională).

Prin aceeaşi întâmpinare, pârâta a solicitat introducerea în cauză a A.P.I.A. - Centrul Judeţean Arad, făcând referire la dispoziţiile Legii nr. 1/2004 şi arătând că evaluarea dosarului reclamantei s-a făcut la A.P.I.A. - Centrul Local Arad.

Totodată, pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii capătului 2 al cererii, iar pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind suplimentarea cantităţii de tutun livrată şi dobânzile legale.

Prin precizarea formulată la data de 15 iunie 2009, pârâta a arătat că solicită introducerea în cauză a A.P.I.A. - Centrul Judeţean Arad, în calitate de chemată în garanţie, solicitând instanţei să oblige chemata în garanţie la plata către A.P.I.A. a despăgubirilor egale cu suma pentru care pârâta ar cădea în pretenţii, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 01 septembrie 2009, reclamanta a formulat o cerere precizatoare, prin care şi-a micşorat câtimea pretenţiilor, ca urmare a achitării de către pârâtă, la data de 20 august 2009, a sumei de 668.820 lei, solicitând următoarele:

1.50.636,16 lei - dobânda legală pentru perioada 01 iulie 2008-31 martie 2009, aferentă sumei de 668.820 lei;

2.25.037 lei - dobânda legală pentru perioada 01 aprilie 2009-19 august 2009, aferentă sumei de 668.820 lei;

3.148.544,92 lei - sprijinul acordat pe kg de tutun brut, cuplat de producţie (suma de 2 euro/kg) aferent diferenţei de 22.210 kg tutun frunză;

4 noiembrie 312,91 lei - dobânda legală aferentă sumei de 148.544,92 lei, pentru perioada 01 iulie 2008-31 martie 2009 şi în continuare, până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecata.

Prin sentinţa civilă nr. 11836 din 27 octombrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bucureşti a reţinut în esenţă că raporturile juridice deduse judecăţii s-au născut dintr-un act administrativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea executării normelor legale naţionale şi comunitare privind acordarea sprijinului producătorilor agricoli, aşa încât, în cauză nu este aplicabilă prezumţia de comercialitate prevăzută de art. 4 C. com., întrucât raporturile dintre părţi nu sunt specifice dreptului privat ci dreptului public (administrativ) şi deci, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs societatea comercială reclamantă, iar prin decizia nr. 457 din 18 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost respins, ca nefondat.

La data de 04 iunie 2010, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Curtea a reținut că la data de 10 ianuarie 2011 societatea comercială reclamantă SC A. F.M. A. SRL Ilfov a formulat o cerere precizatoare, a acţiunii introductive, prin care a solicitat:

- obligarea pârâtei de a emite decizie de acordare a sprijinului acordat pe kilogramul de tutun brut cuplat de producţie (suma de 2 euro/kg) aferent diferenţei de 22.210 kg de tutun frunză, în sumă de 148.544,92 lei;

- obligarea pârâtei la plata de despăgubiri constând în dobânda legală aferentă aceste sume de 148.544,92 lei, începând cu data de 01 iulie 2008 până la data plăţii efective şi a sumei de 75.673,16 lei, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 668.920 lei - plată naţională directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru plante industriale - P.N.D.C.1 - culturi în teren arabil ( achitată la 20 august 2009) pentru perioada 01 iulie 2008 - 19 august 2009;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În concluziile scrise depuse la 16 mai 2011 societatea comercială reclamantă a motivat solicitarea formulată prin cererea precizatoare, specificând în mod expres că solicită ca instanţa „ să se pronunţe asupra nesoluţionării în termen legal a cererii de acordare a plăţii complementare directe pentru diferenţa de cantitate de tutun frunză (...) de 22.210 kg”.

Autoritatea publică pârâtă - A.P.I.A. și Agenția de Plăți, ca urmare a cererii precizatoare a depus întâmpinare, prin care a invocat:

- excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, susţinând că, emiterea deciziei de acordare a sprijinului pe kg de tutun brut este în competenţa Centrului Local Arad, structură judeţeană cu personalitate juridică, care chiar dacă funcţionează în subordinea sa, are atribuţii distincte în ceea ce priveşte înregistrarea, verificarea, analizarea cererilor şi emiterea deciziilor de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă;

- excepţia lipsei plângerii prealabile susţinând că, societatea comercială reclamantă a formulat cererea privind emiterea deciziei respective direct în faţa instanţei de contencios;

- pe fond a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii precizate, susţinând că, potrivit art. 9 alin. (3) din Ordinul nr. 704/2007 (fila 143), plata se face doar pentru producţia stipulată în contractul de cultivare, iar nu pentru producţia obţinută.

Centrul Judeţean Arad al A.P.I.A. a formulat note de şedinţă, prin care a solicitat respingerea acţiunii, susţinând că cererea depusă de societatea comercială reclamantă a fost înregistrată la 12 iunie 2007, tardiv.

În ceea ce priveşte sumele pretinse de societatea comercială, pârâta chemată în garanţie a susţinut că sumele respective nu sunt purtătoare de dobânzi, fiind vorba de un sprijin prevăzut de lege – O.U.G. nr. 125/2006.

2) Soluţia instanţei de fond

Prin sentința nr. 3804 din 30 mai 2011, Curtea de apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

A respins excepţiile invocate de A.P.I.A.;

A admis în parte acţiunea precizată de SC A. F.M. A. SRL Ilfov şi a obligat pârâta - chemată în garanţie Centrul Judeţean Arad al A.P.I.A. să soluţioneze în termen de 30 de zile cererea privind emiterea Deciziei de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă referitor la cantitatea de 22.210 kg. tutun frunză;

A respins celelalte capete ale acţiunii precizate, ca prematur formulate;

A admis în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta chemată în garanţie - Centrul Judeţean Arad al A.P.I.A. la plata sumei de 12.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către societatea comercială reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, Curtea a constatat că A.P.I.A. are competenţe, în ceea ce priveşte acordarea plăţilor stabilite de organul competent în cadrul unei scheme de sprijin pe suprafaţă, aşa cum de altfel precizează însăşi această autoritate publică.

Cum în cauza de faţă societatea comercială reclamantă a solicitat, inclusiv acordarea plăţilor pentru diferenţa de 22.210 kg tutun şi a despăgubirilor aferente, instanța a apreciat că A.P.I.A. are calitate procesuală pasivă în raport cu cel de-al doilea capăt al acţiunii precizate.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei procedurii plângerii prealabile, Curtea constată că primul capăt al acţiunii precizate are ca obiect nesoluţionarea în termenul legal a cererii formulate de societatea comercială reclamantă privind acordarea plăţii complementare pentru diferenţa de 22.210 kg tutun frunză, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deoarece procedura plângerii prealabile este obligatorie doar în cazul acţiunilor care au ca obiect anularea unui act administrativ.

Mai mult, din actele dosarului rezultă că societatea comercială reclamantă a depus la Centrul Judeţean Arad cererea înregistrată din 12 iunie 2007, prin care a solicitat rectificarea cantităţii de tutun brut prin depunerea actului adiţional la contractul de cultură din 26 aprilie 2007, în care s-a menţionat că întreaga cantitate livrată va deveni cantitatea contractată( fila 91 dosar tribunal) şi în baza căreia s-a solicitat emiterea deciziei şi plata despăgubirilor pentru această diferenţă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, rezultă în mod incontestabil că autoritatea competentă - Centrul judeţean Arad al A.P.I.A. nu a răspuns în scris şi motivat la cererea formulată de societatea comercială reclamantă care a solicitat, în esenţă ca, în completarea Deciziei nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 să fie emisă o decizie suplimentară pentru acordarea plăţilor în cadrul schemelor de sprijin în ceea ce priveşte cantitatea de 22.210 kg tutun frunză.

În opinia instanței, apărările formulate de pârâta chemată în garanţie în cursul litigiului nu reprezintă o modalitate de soluţionare a solicitării formulate de reclamantă, care să-i ofere acesteia posibilitatea unui recurs în justiţie.

Pentru acest motiv, instanța a apreciat că este necesar ca autoritatea publică competentă, pârâta chemata în garanţie, să soluţioneze potrivit legii, cererea ce i-a fost adresată de către societatea comercială reclamantă, tocmai pentru ca aceasta, în cazul unei soluţionări nefavorabile să aibă deschisă calea recursului în justiţie, sens în care a dispus admiterea capătului 1 din acțiune, astfel cum a fost precizată.

Referitor la cel de-al doilea capăt al acţiuni, instanța a constatat că solicitările privind efectuarea plăţilor potrivit deciziei suplimentare referitoare la cantitatea de 22.210 kg tutun frunză şi a despăgubirilor constând în dobânzi legale, sunt cereri formulate prematur, acestea urmând să fie analizate numai după ce autoritatea publică competentă - Centrul Judeţean Arad al A.P.I.A. va emite sau va refuza motivat emiterea Deciziei suplimentare pentru cantitatea de 22.210 kg/frunză.

Faţă de soluţia adoptată, în ceea ce priveşte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 108.825,43 lei, formulată de societatea comercială reclamantă, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat, în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ. instanţa a admis în parte cererea, reținând că societatea comercială reclamantă a depus dovezi din care rezultă cheltuielile judiciare în sumă de 108.825,43 lei, adică 1.088.254.300 lei vechi, adică circa 27.000 euro, însă având în vedere gradul de dificultate al cauzei precum şi faptul că acţiunea reclamantei a fost admisă doar pentru unul din capetele sale, instanţa consideră că onorariul cuvenit nu poate depăşi suma de 12.000 lei, adică circa 3.000 euro.

În ceea ce priveşte valoarea activităţii, instanţa a mai constatat că aceasta a fost sporită mult şi din cauza soluţiilor ezitante şi discutabile alese de apărare în managerierea litigiului.

II. Instanţa de recurs

1) Criticile reclamantei

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs ambele părţi.

Recurenta - reclamantă SC A. F.M. A. SRL Ilfov a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că prima instanţă a omis să se pronunţe asupra cererii de acordare a dobânzii legale pentru perioada 1 iulie 2008 - 19 august 2009aferentă sumei de 668.820 lei reprezentând plată naţională directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru plante industriale, sumă achitată la 20 august 2009, pe parcursul soluţionării cauzei.

A mai arătat recurenta,, că în mod greşit s-a respins ca prematură cererea de despăgubiri care privea şi dobânda legală aferentă sumei cuvenite pentru cantitatea de 22.210 Kg tutun, precum şi dobânda menţionată anterior, cu întârziere mai mare de un an, după promovarea acţiunii, ceea ce contravine art. 16 din Regulamentul nr. CE/883/2006, plata dobânzii impunându-se cu atât mai mult cu cât sumele aferente anului 2007 şi neachitate în termen s-au calculat conform H.G. nr. 1574/2007, la un curs de schimb de 3,3441 lei/euro, societatea fiind nevoită să-şi desfăşoare activitatea cu produsele achiziţionate la actualele preţuri, la cursul de peste 4,20 lei /euro.

Ultima critică priveşte cheltuielile de judecată, despre care a susţinut că în mod eronat nu au fost acordate, potrivit documentelor justificative depuse la dosar, cenzurându-se onorariul avocatului prin raportare la tabloul onorariilor minimale, care nu mai există în cazul Baroului Bucureşti.

S-a solicitat admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ. şi modificarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii în întregime.

2. Criticile recurentelor - pârâte A.P.I.A. şi A.P.I.A. Centrul Judeţean Arad

Recurentele - pârâte au susţinut în esenţă următoarele:

- în mod greşit speţa a fost circumscrisă unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, deşi s-a răspuns solicitărilor reclamantei din cererea de plată din 14 mai 2007 prin Decizia de plată nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă - 2007, iar ulterior înregistrării actului adiţional la contractul de cultură din 26 aprilie 2007 respectiv la 5 februarie 2009, pentru care s-a emis Decizia nr. 2984727 din 28 mai 2009 prin care s-au stabilit sumele de plată cuvenite: 6.513,27 lei pentru componenta S.P.U. pe suprafaţă şi 674.875,86 lei pentru componenta P.N.D.C., în total 681.389,13 lei sumă ce a fost integral achitată, fără ca reclamanta să fi contestat vreuna din decizii.

Recurentele au precizat că reclamanta a depus actul adiţional peste termenul prevăzut de art. 171 alin. (3) lit. c) şi ale art. 171 lit. c) alin. (1) din Regulamentul nr. CE/1973/2004, care expira la 11 iunie 2007, astfel că nu-i puteau fi acordate plăţi naţionale complementare.

Recurenta - pârâtă A.P.I.A. a arătat că în mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, în condiţiile în care reclamanta, prin precizarea acţiunii a solicitat obligarea A.P.I.A. la emiterea deciziei de acordare a sprijinului pe kilogramul de tutun brut, or A.P.I.A. se ocupă de plata sprijinului pe suprafaţă către fermieri, centrele locale şi judeţene fiind cele care autorizează plata către beneficiarii sprijinului, recurenta neavând atribuţii în emiterea deciziei privind o eventuală diferenţă de plată.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente, inclusiv ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este afectată legalitatea şi temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Recurenta - reclamantă a depus cerere de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2007 înregistrată la 14 mai 2007, recurenta - pârâtă A.P.I.A. răspunzând solicitărilor din această cerere prin Decizia de plată nr. 2964839 din 28 noiembrie 2000 calculând plată naţională directă complementară cu plată de producţie pentru cantitatea de 100.000 kg. tutun (filele 20-22 dosar fond).

Ulterior, respectiv la 5 februarie 2009 recurenta - reclamantă a înregistrat la A.P.I.A. - Centrul Judeţean Arad, actul adiţional la contractul de cultură din 26 aprilie 2007 fila 91 dosar, solicitând calcularea diferenţei de plată pentru 22.210 kg. tutun, iar recurenta - pârâtă a emis Decizia nr. 2984727 din 28 mai 2009 specificându-se în cuprinsul acesteia că „urmare analizării cererii de plată depusă şi a controalelor efectuate” au fost stabilite sumele de plată cuvenite, respectiv suma totală de 681.399,13 lei reprezentând 6.513,27 lei pentru componenta S.P.U. pe suprafaţă şi suma de 674.875,86 lei pentru componenta P.N.D.C. - P.N.D.C. 1 culturi teren arabil (filele 92 - 94 dosar fond).

Sumele de plată acordate reclamantei din cele două decizii sunt identice, însă, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă dacă, la emiterea ultimei decizii de plată din 28 mai 2009 s-a avut în vedere solicitarea suplimentară de plată a recurentei - reclamante privind tutunul livrat suplimentar, situaţie în care nu mai poate fi vorba de „un refuz nejustificat” al autorităţii de soluţionare a unei cereri, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Cum această problemă, esenţială pentru dezlegarea corectă a pricinii, nu a format obiectul cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor la instanţa de fond, pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se vor admite recursurile, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţă - Curtea de Apel Bucureşti.

Cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere şi celelalte critici formulate de recurente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de S.C. Agricola FM Aluniş SRL, A.P.I.A. şi A.P.I.A. - Centrul judeţean Arad împotriva sentinţei nr. 3804 din 30 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3842/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs