ICCJ. Decizia nr. 4294/2012. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4294/2012
Dosar nr. 713/59/2011
Şedinţa publică de la 23 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, reclamantul Consiliul Local al Oraşului Ciacova a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Direcţia Control şi Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul acestui Minister şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, anularea Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011 emisă de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a Procesului-verbal de constatare încheiat la 23 februarie 2011 de către Direcţia Control şi Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul aceluiaşi Minister, înregistrat la 21 martie 2011, privind proiectul RO2004/016- 772.04.01.04.01.01.60 - "ECO CIACOVA", precum şi suspendarea executării acestui proces-verbal până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare,.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a arătat că a încheiat, în calitate de beneficiar, cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca autoritate contractantă, contractul de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 , semnat la 29 noiembrie 2006, pentru implementarea proiectului cu denumirea "ECO CIACOVA", cu finanţare din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul de stat şi de la bugetul local al beneficiarului, Consiliul Local al Oraşului Ciacova, termen de executare, respectiv perioada de implementare a proiectului fiind stabilită în intervalul 15 decembrie 2006 - 14 noiembrie 2008.
După expirarea termenului de executare a contractului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Direcţia Control şi Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare, a procedat la verificarea modului de utilizare a fondurilor comunitare şi a celor acordate pentru cofinanţare de la bugetul de stat, afectate acestui proiect, precum şi a stadiului de realizare a obiectivelor contractului de grant, fiind încheiat procesul-verbal de constatare din 23 februarie 2011.
În motivele acţiunii, reclamantul a criticat constatările din procesul-verbal, pentru faptul că nu s-a recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au fost atinse din proiect, deja menţionate, pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro şi 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat, din cofinanţare, sume prevăzute la capitolele bugetare ale proiectului vizând "echipamente şi resurse", "alte costuri, servicii" şi "lucrări inginereşti şi de construcţii" şi pentru faptul că deşi a restituit către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, suma necheltuită de 628.845,52 RON, acesta a dispus şi recuperarea sumelor deja cheltuite pentru îndeplinirea celor două obiective din proiect, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
A mai arătat reclamantul că şi pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest se află în culpă pentru neîndeplinirea tuturor obiectivelor proiectului, întrucât deşi a fost desemnată în contractul de grant ca autoritate de implementare, având atribuţii delegate de autoritatea contractantă în implementarea, monitorizarea tehnică şi financiară a proiectelor finanţate de Uniunea Europeană în cadrul diferitelor proiecte care se pun în aplicare la nivel regional, beneficiarul conformându-se tuturor recomandărilor acestuia, nu a prevenit beneficiarul asupra consecinţelor neîndeplinirii integrale a obiectivelor proiectului, avizând toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică demarate de Consiliul Local al Oraşului Ciacova.
Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii, cu motivarea că reclamantul nu a realizat integral obiectivele asumate la semnarea contractului şi nu a contestat cele constatate în procesul-verbal încheiat la 23 februarie 2011 în acest sens.
Prin întâmpinare, pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a invocat excepţia privind lipsa calităţii sale procesuale pasive, lipsa capacităţii juridice a Direcţiei Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Control şi Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, întrucât nu este emitentă al vreunui act contestat în cauză, pe fond solicitând respingerea acţiunii.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea de suspendare a executării procesului-verbal de constatare încheiat la 23 februarie 2011, contestat în speţă, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia.
Prin Sentinţa nr. 407 din 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea promovată de reclamantul Consiliul Local Ciacova împotriva pârâţilor Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Direcţia Control şi Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, deşi pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest nu este emitent al unui act contestat în cauză şi nici parte contractantă în convenţia ce a stat la baza acordării finanţării nerambursabile, se justifică calitatea sa procesuală pasivă, pentru a-i fi făcute opozabile eventualele constatări de fapt făcute în cursul procesului cu privire la susţinerile în discuţie, în eventualitatea formulării unei acţiuni în regres.
Cu privire la excepţia privind lipsa capacităţii procesuale a pârâtei Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, instanţa de fond a constatat că şi aceasta este nefondată, această pârâtă fiind chemată în judecată în calitate de emitent a Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011, de soluţionare a contestaţiei administrative a reclamantului, iar în această calitate, se recunoaşte pârâtei o capacitate specială de drept administrativ, aceasta putând să stea în judecată în calitate de pârât, în nume propriu.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut în esenţă că valoarea iniţială a proiectului a fost de 693.755 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 89,83% din valoarea estimată a cheltuielilor şi 70.540,19 euro - contribuţie beneficiar, reprezentând 10,17% din valoarea estimată a cheltuielilor, iar ulterior, prin Actul adiţional nr. 6 la acest contract, din 10 iulie 2009, s-a majorat valoarea totală a proiectului la 1.238.507 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 50,32 % din valoarea estimată a cheltuielilor şi 615.292,19 euro - contribuţie beneficiar, reprezentând 49,68% din valoarea estimată a cheltuielilor.
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că reclamantul a depăşit termenul de predare a documentaţiei de proiectare, neputând respecta termenul contractual iniţial stabilit, motiv pentru care, prin Actul adiţional nr. 4 la contractul de grant, s-a prelungit termenul de executare a acestuia, de la 14 noiembrie 2008 la 14 septembrie 2009, iar prin Actul adiţional nr. 7 la acelaşi contract, termenul a fost prelungit până la 14 noiembrie 2009.
Judecătorul fondului a apreciat că nu poate constata nelegalitatea procesului-verbal de constatare încheiat de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Direcţia Control, pe baza susţinerilor reclamantului în sensul că nu s-au recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au fost atinse din proiect, pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro şi 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat.
De asemenea, curtea de apel a constatat că, raportat la clauzele contractului de grant încheiat în beneficiul reclamantului, fac obiect al recuperării, în temeiul art. 1 din O.G. nr. 79/2003 acele fonduri comunitare (provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană), precum şi fondurile provenite de la bugetul de stat, prin cofinanţare, care au fost utilizate de către beneficiar în cadrul unor "nereguli", iar nerespectarea în orice mod a clauzelor din contractul de grant şi anexele acestuia, respectiv, a actelor adiţionale care fac corp comun cu acesta, se analizează ca o "neregulă" şi justifică măsura de recuperare, în temeiul art. 1 şi art. 2 lit. g) din O.G. nr. 79/2003.
Prin urmare, instanţa de fond a constatat că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale care impuneau ca sumele cheltuite în scopul realizării obiectivelor proiectului să fie alocate în proporţia stabilită din cele trei surse de finanţare, utilizând exclusiv fonduri comunitare şi de la bugetul de stat, fără a aloca vreo sumă din bugetul propriu, pentru realizarea celor două obiective care susţine că au fost atinse, prevăzute în cererea de finanţare şi, implicit, în contractul de grant.
Prima instanţă a mai constatat că nu au fost executate obiectivele specifice esenţiale ale proiectului, privind construcţia şi dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de compostare a deşeurilor biodegradabile generate în zona ţintă a proiectului şi construcţia şi dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de compactare şi transfer a deşeurilor menajere, altele decât cele biodegradabile, precum şi de instruire a personalului care urma să deservească acest sistem, că, în atari condiţii, executarea parţială a contractului nu asigură realizarea cauzei imediate care a justificat încheierea sa şi, deci, echivalează cu neexecutarea acestuia, fiind astfel justificată măsura de obligare a pârâtului la restituirea integrală a sumelor alocate din fonduri comunitare şi de la bugetul de stat.
Cu privire la prevederile art. 12.1 din menţionatele Condiţii Generale, anexă la contractul de grant, judecătorul fondului a constatat că acestea nu se aplică reclamantului, de vreme ce nu a înţeles să urmeze procedura amiabilă astfel stabilită prin aceste dispoziţii.
În fine, prima instanţă a constatat că rezilierea contractului de grant a intervenit din culpa reclamantului, dată fiind atât utilizarea sumelor cheltuite deja cu nerespectarea proporţiilor convenite, cât şi faptul că autoritatea contractantă a considerat că nu se află în faţa unei executări parţiale a obiectivelor contractului de grant, pentru a fi aplicabile dispoziţiile din art. 12.3 din Condiţiile Generale ale contractului de grant.
Recursul declarat de reclamant
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, a declarat recurs Consiliul Local al Oraşului Ciacova, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului formulat, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susţinut în esenţă că, în mod greşit instanţa de fond a reţinut prin sentinţa atacată, că îndeplinirea parţială a obiectivelor Contractului de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 încheiat la data de 29 noiembrie 2006, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului reprezintă neregulă, potrivit art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, deşi potrivit clauzelor acestui contract, atât Autoritatea Contractantă cât şi Beneficiarul fondurilor alocate, au prevăzut prin contract, consecinţele şi limitele răspunderii beneficiarului, în cazul realizării parţiale a obiectivelor contractului.
În acest sens, recurentul-reclamant a invocat prevederile Anexei II intitulată "Condiţii Generale ale Contractului de grant", art. 12.1, art. 12.3 şi art. 12.4, potrivit cărora, în cazul în care contractul nu mai poate fi executat efectiv sau în mod corespunzător, acesta poate fi reziliat, iar Beneficiarul va fi îndreptăţit la plata finanţării nerambursabile pentru partea proiectului executată.
Consideră recurentul că prima instanţă, contrar prevederilor contractului de grant, nu a recunoscut efectele executării parţiale a acestuia, pornind în mod eronat, de la prezumţia culpei reclamantului pentru neexecutarea integrală a contractului fără a analiza şi culpa Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, care nu a avizat atribuirea către alt operator economic a contractului de servicii, având ca obiect întocmirea documentaţiei de proiectare, până la data de 16 ianuarie 2009, cu depăşirea termenului limită prevăzut pentru depunerea documentaţiei în cauză.
Totodată, recurentul a susţinut că interpretarea instanţei de fond cu privire la clauzele contractuale cât şi a efectelor executării parţiale a contractului este contrară principiului proporţionalităţii, astfel cum este acesta definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2001.
Intimata Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei primei instanţe.
Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate de dispoziţiile legale incidente în cauză, cât şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins potrivit considerentelor ce urmează.
Contrar celor susţinute de recurentul-reclamant, instanţa de fond a concluzionat în mod corect că nu pot fi reţinute apărările acestuia în ceea ce priveşte posibilitatea de plată a finanţării nerambursabile pentru partea de proiect implementată, analizând prevederile contractului de grant invocate respectiv art. 12.1, art. 12.3 şi art. 12.4 şi constatând faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, conform Contractului de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 .
Astfel, în ceea ce priveşte critica recurentului potrivit căreia în mod greşit s-a reţinut prin sentinţa criticată faptul că se impune o reziliere a contractului în cauză, instanţa de control judiciar o apreciază ca fiind nefondată întrucât contractul de grant încheiat în cauză, presupune o singură prestaţie în raporturile dintre părţile contractante, respectiv realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor din zona oraşului Ciacova iar faptul că această prestaţie se realizează prin activităţi distincte urmărind obiective intercondiţionate nu presupune schimbarea naturii juridice a acestui contract, într-un contract cu executare succesivă, astfel cum în mod eronat a susţinut recurentul.
Nu pot fi reţinute, fiind nefondate, nici criticile recurentului cu privire la neanalizarea clauzelor contractuale a căror neîndeplinire a fost reţinută prin procesul-verbal cât şi faptul că nu s-a recunoscut caracterul eligibil al cheltuielilor realizate pentru îndeplinirea obiectivelor care au fost realizate conform proiectului.
Din examinarea dispoziţiilor art. 12.3 şi art. 12.4 din Condiţiile Generale din anexa II a contractului de grant care prevăd condiţiile în care beneficiarul este îndreptăţit, în cazul rezilierii contractului, la plata sumelor acordate din fondurile comunitare şi cofinanţare de la bugetul de stat, pentru partea din obiective îndeplinită, instanţa de control judiciar constată că în mod corect s-a reţinut prin sentinţa atacată, că nu sunt îndeplinite aceste condiţii întrucât pe de o parte, reclamantul nu a îndeplinit obiectivul general al proiectului astfel cum era acesta menţionat în cererea de finanţare iar pe de altă parte, pentru cheltuielile efectuate pentru achiziţii nu a făcut dovada că ar fi fost suportate din contribuţia proprie în procentele stabilite în conformitate cu art. 3.2 al Condiţiilor Speciale din Contract.
Constatând că nu au fost îndeplinite aceste condiţii în mod corect s-a apreciat de către instanţa de fond că nu mai este necesară analizarea susţinerilor reclamantei potrivit cărora culpa executării parţiale a obiectivelor stabilite prin contractul de grant s-ar datora culpei unor terţi, respectiv autorităţii de implementare şi operatorului economic căruia i s-a încredinţat iniţial întocmirea documentaţiei de proiectare.
În ceea ce priveşte susţinerile recurentului cu privire la nerespectarea principiului proporţionalităţii sancţiunii aplicate, având în vedere executarea parţială a contractului, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, întrucât obiectivul proiectului nu a fost atins iar beneficiarul nu a efectuat cheltuieli din contribuţia proprie, aceasta constituind o "neregulă" astfel cum este aceasta definită de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 privind recuperarea fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificări şi completări şi în consecinţă în mod corect s-a reţinut prin sentinţa atacată că actele contestate sunt legale, recurentul-reclamant având obligaţia de a restitui întreaga sumă care i-a fost avansată în vederea derulării proiectului ca reprezentând o cheltuială neeligibilă.
Astfel fiind, Înalta Curte reţinând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Oraşului Ciacova împotriva Sentinţei nr. 407 din 20 septembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4216/2012. Contencios. Pretentii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4320/2012. Contencios. Excepţie de... → |
|---|
