ICCJ. Decizia nr. 4380/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4380/2012
Dosar nr. 321/36/2011
Şedinţa publică de la 26 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 241/CA din 14 iulie 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta SC F.M. SA, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., prin care solicita să se constate nesoluţionarea în termen a cererii sale din 14 septembrie 2009, având ca obiect sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole compania viticolă 2009 - 2010, măsura "proiectare şi pregătire teren, plantare şi instalare tutori" din cadrul planului individual pe o suprafaţă de 152,16 ha şi să fie obligată pârâta să-i plătească suma de 1.387.699,20 euro (5.854.009,07 RON la cursul B.C.E.) cu titlu de ajutor forfetar de 9.1209 euro/ha, pentru suprafaţa de 152,16 ha viţe certificate, conform Ordinului M.A.D.R. nr. 247/2008, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Pentru promovarea acţiunii în contencios administrativ reclamantul trebuie să fie beneficiarul unui drept subiectiv ori să aibă un interes legitim pe care autoritatea publică pârâtă are obligaţia să-l respecte, cerinţe impuse de art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Condiţia vătămării unui drept ori interes recunoscut de lege este strâns legată de faptul că această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a rezolva o cerere a reclamantului privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea în termenul legal.
De asemenea, potrivit pct. 3.1 din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole derulate cu sprijinul comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013 - 2014 aprobate prin Ordinul M.A.D.R. nr. 247/2008, cu modificările şi completările ulterioare, "Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de restructurare/reconversie prevăzut la pct. 2.2, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: (enumerate punctual la lit. a - f), iar conform pct. 4.1 din Norme, "În vederea aprobării planului individual, solicitantul depune verificarea conformităţii următoarele documente: .. la lit. s) "legiuitorul prevăzând: certificate care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale emise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi de primăriile de pe raza cărora îşi au sediul social persoanele fizice/juridice".
În fapt, s-a reţinut că reclamanta a depus la D.A.D.R. Constanţa un plan individual din 9 iunie 2009 pe o suprafaţă de 152,16 ha, având ca program reconversia soiurilor în baza dreptului de replantare individual pentru două măsuri (I proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare factori şi II instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj), iar prin raportul din 11 august 2009 D.A.D.R. a aprobat planul individual de restructură/reconversie, dar la data de 21 septembrie 2009 Centrul Judeţean a A.P.I.A. a emis "Scrisoarea de acceptare" în care se menţionează fără dubiu că "Prezenta scrisoare de acceptare nu garantează încasarea ajutorului".
Mai mult decât atât în procesul-verbal de recepţie cantitativă şi calitativă finală pentru măsurile eligibile din cadrul programelor de reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor înregistrat la D.A.D.R. la 21 iulie 2010 şi A.P.I.A. - Centrul Judeţean Constanţa la 19 august 2010 s-a menţionat la pct. 14 că reclamanta figurează cu datorii restante la Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală din 10 august 2009, necompletarea pct. c), nereprezentând lipsa datoriilor restante la bugetul statului.
S-a arătat că la data de 9 iunie 2009 reclamanta a depus planul individual la D.A.D.R. Constanţa, dar la acea dată intrase în vigoare Ordinul M.A.D.R. nr. 269/2009 (publicat în M. Of. la 11 mai 2009) de modificare a Ordinului M.A.D.R. nr. 247/2008, introducându-se obligativitatea depunerii, pentru aprobarea planului individual, "a certificatelor care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale" emise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi de primăriile de pe raza cărora îşi au sediul social persoanele fizice/juridice.
Or, din certificatul de atestare fiscală din 10 august 2009 rezultă că reclamanta SC F.M. SA figurează cu datorii restante la bugetul statului de 29.635.833 RON şi accesorii de 22.273.272 RON.
Cum documentele depuse de reclamantă nu îndeplinesc toate condiţiile pentru acordarea ajutorului forfetar, chiar la data depunerii planului având deja loc modificarea legii, nu se poate susţine că nerezolvarea în termen legal a cererii reclamantei a vătămat-o pe aceasta, deoarece nu beneficia de dreptul solicitat la acea dată.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta SC F.M. SA şi a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi admiterea cererii.
În motivele de recurs s-a arătat că instanţa de fond a încălcat pct. 4.4 - 4.7 din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009 - 2013/2014 nesocotind efectele actului administrativ de aprobare de către D.A.D.R. Constanţa prin raportul din 11 august 2009 a planului individual din 9 iunie 2009.
Potrivit acestor norme, competenţele direcţiilor agricole judeţene sunt diferite de cele ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Astfel, în aplicarea pct. 4.1. lit. s) din Normele aprobate prin Ordinul M.A.D.R. nr. 247/2008 a fost aprobat planul individual al reclamantei prin raportul din 11 august 2009, astfel cum rezultă din conţinutul acestuia dar a şi fost aprobată cererea reclamantei din 14 septembrie 2009 de sprijin financiar prin scrisoare de acceptare din 21 septembrie 2009 a A.P.I.A. - Centrul Judeţean Constanţa.
Comunicarea hotărârii de aprobare în baza art. 4.6. din Norme a avut loc prin raportul D.A.D.R. nr. x/2009. Dacă ar fi fost respins erau aplicabile dispoziţiile pct. 4.7 din Normele care prevăd că în caz de respingere, solicitanţii de sprijin financiar pot depune contestaţii în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea respingerii.
Raportul D.A.D.R. din 11 august 2009, a susţinut recurenta, este un act administrativ ce a fost comunicat, a intrat în circuitul civil, a produs efecte juridice şi nu a fost revocat de emitentul lui, nemaifiind posibilă înlăturarea lui.
Mai mult, în vederea aprobării de către A.P.I.A. a sprijinului financiar, pct. 7.2. lit. a) din Norme nu cere ca A.P.I.A. să reia analiza documentaţiei prevăzute la pct. 4.1., ci doar pe cea de la pct. 4.4., astfel că nu poate fi reţinută susţinerea acesteia că certificatul fiscal depus de reclamantă atestă datorii fiscale fără înlăturarea raportului D.A.D.R. nr. x/2009, iar hotărârea instanţei de fond este nelegală pentru că nu se poate susţine că A.P.I.A. putea solicita pentru aprobarea sprijinului financiar prezentarea unor documente.
Recurenta a arătat că a respectat prevederile pct. 7.1. din Norme şi a depus documentaţie la 19 august 2010, iar conform pct. 7.4.1. în termen de 30 de zile lucrătoare A.P.I.A. trebuia să solicite M.A.D.R. deschiderea finanţării, termen care s-a împlinit la 30 septembrie 2010, iar plata trebuia efectuată la 21 octombrie 2010.
Prin nesoluţionarea în termen a cererii depuse de reclamantă, autoritatea pârâtă i-a nesocotit dreptul la plata ajutorului forfetar de 9.120 euro/ha pentru suprafaţa de 152,16 ha vie şi s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate şi pe fond, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului cauzat prin obligarea acesteia la plata sumei de 1.387.699,20 euro (5.854.009,07 RON la cursul B.C.E.).
Intimata A.P.I.A. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
3. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Prezentul litigiu are ca obiect nesoluţionarea cererii formulate de SC F.M. SA, având ca obiect sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole campania viticolă 2009 - 2010, măsura "proiectare şi pregătire teren, plantare şi instalare testări" pentru o suprafaţă de 152,16 ha conform Ordinului M.A.D.R. nr. 247/2008.
Pentru obţinerea acestui sprijin, reclamanta a depus la D.A.D.R. Constanţa un plan individual la 9 iunie 2009.
Într-adevăr, aşa cum susţine şi recurenta, prin raportul din 11 august 2009 emis de D.A.D.R. Constanţa a fost aprobat planul individual de restructurare/reconversie, iar ulterior Centrul Judeţean Constanţa a emis scrisoare de acceptare a cererii înregistrată la 14 septembrie 2009.
Însă, aceste acte administrative au fost încheiate cu nerespectarea prevederilor Ordinului M.A.D.R. nr. 247/2008, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 269/2009.
Ulterior acestei modificări, aşa cum chiar recurenta a arătat în motivele de recurs, pentru aprobarea planului, potrivit pct. 4.1. lit. s) din Normele aprobate prin Ordinul M.A.D.R. nr. 247/2009, era necesar ca solicitantul să depună certificat care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale emise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi de primăriile de pe raza cărora îşi au sediul social persoanele fizice/juridice.
Deşi în cadrul documentaţiei depuse de recurenta-reclamantă se află şi certificatul de atestare fiscală emis la 10 august 2009, din care rezultă cu certitudine existenţa datoriilor fiscale restante, în actele emise de D.A.D.R. Constanţa se face menţiunea că în certificatul de atestare fiscală de la D.G.F.P. nu ar figura cu obligaţii bugetare de plată la persoanele juridice pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile, iar în scrisoarea A.P.I.A. - Centrul Constanţa s-a făcut menţiunea că dosarul întruneşte condiţiile de admisibilitate.
Recurenta nici nu contestă existenţa acestor datorii sau faptul că cererea sa a fost depusă după modificarea Ordinului M.A.D.R. nr. 247/2008, dar solicită obligarea A.P.I.A. la plata ajutorului numai bazându-se pe cele două aprobări emise de D.A.D.R. Constanţa şi A.P.I.A. - Centrul Constanţa şi consideră că A.P.I.A. nu poate să nu ţină cont de aceste aprobări.
Însă, aceste susţineri sunt nefondate deoarece verificările D.A.D.R. şi ale centrelor judeţene ale A.P.I.A. sunt necesare dar A.P.I.A., pentru efectuarea plăţilor, poate face verificări şi nu poate să dispună plata în condiţiile în care, din eroare, documentaţiile au fost aprobate cu nerespectarea prevederilor legale de către cei care aveau obligaţii în acest sens.
Trebuie precizat că chiar în scrisoarea de acceptare emisă de Centrul Judeţean Constanţa s-a precizat că aceasta nu garantează încasarea ajutorului, iar aprobarea planului de restructurare/reconversie de către D.A.D.R. Constanţa s-a făcut tot cu nerespectarea Ordinului nr. 247/2009, modificat prin Ordinul nr. 269/2009 deoarece aceste prevederi nu se referă la "obligaţii bugetare de plată la persoanele juridice pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile", aşa cum se menţionează în hotărârea emisă ci la "datorii restante fiscale şi sociale", or, recurenta-reclamantă are asemenea datorii.
De altfel, chiar D.A.D.R. Constanţa la data de 23 martie 2010, a comunicat recurentei-reclamante că planul individual din 9 iunie 2009 nu respectă prevederile Ordinului M.A.D.R. nr. 269/2009, art. 2, pct. 4.1. lit. s).
Din coroborarea dispoziţiilor cuprinse în Normele de aplicare a programelor de restructurare-reconversie rezultă că aprobarea planului individual de către D.A.D.R. nu este suficientă pentru aprobarea plăţii de către A.P.I.A., având în vedere că deschiderea finanţării şi efectuarea plăţilor se face de către această autoritate numai dacă sunt respectate prevederile legale, astfel că nu poate fi considerată nesoluţionată în termen cererea recurentei-reclamante.
Nici nu se poate aprecia că cererea nu a fost soluţionată în condiţiile în care la 6 decembrie 2010, A.P.I.A. a comunicat recurentei-reclamante motivele pentru care cererea sa de efectuare a plăţii sumei de 1.387.699,20 euro nu poate fi aprobată, iar A.P.I.A. - Centrul Constanţa a comunicat la 3 decembrie 2009 şi 28 septembrie 2010 că certificatul fiscal depus nu îndeplineşte prevederile pct. 4.1. lit. s) din Ordinul nr. 247/2008, modificat.
În condiţiile în care planul individual a fost depus de recurenta-reclamantă la 9 iunie 2009, după modificările aduse Ordinului nr. 247/2008 prin Ordinul nr. 269/2009, chiar A.P.I.A. a comunicat recurentei-reclamante că poate depune un certificat fiscal din care să rezulte "lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale" şi poate beneficia de sprijinul financiar prevăzut de lege.
Apreciind că soluţia instanţa de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC F.M. SA împotriva Sentinţei nr. 241/CA din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 4337/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 4399/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
