ICCJ. Decizia nr. 4629/2012. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4629/2012
Dosar nr. 7481/30/2009
Ședința publică din 8 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul L.A. a chemat în judecată pe pârâta RA R.A.R. Bucureşti solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să înscrie în cartea de identitate a autovehiculului, fabricat în anul 2007, proprietatea sa, menţiunea privind dotarea acestuia cu filtru de particule, la rubrica „modificări care nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului", la plata despăgubirilor necesare; pentru a acoperi prejudiciul cauzat prin refuzul nejustificat de a face această menţiune la data la care aceasta a fost solicitată, către RA R.A.R. Timiş, iar apoi la RA R.A.R. Caras Severin, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat că reclamantul a cumpărat la 27 octombrie 2009, din Germania, autovehiculul menţionat, iar la 2 noiembrie 2009 a solicitat RA R.A.R. - Reprezentanţa Timiş, întocmirea cărţii de identitate a acestuia, refuzându-se înscrierea în cartea de identitate a menţiunii privind dotarea acestuia cu filtru de particule, întrucât acesta nu a fost montat de către producător, precum şi a seriei motorului, cu motivarea că aceasta nu poate fi citită.
Împotriva refuzului astfel exprimat, reclamantul a făcut contestaţie la data de 06 noiembrie 2009, la care s-a răspuns printr-o adresă, în cuprinsul căreia se menţionează că s-au solicitat informaţii de la producătorul autovehiculului - reprezentantul constructorului în România, pentru a se verifica dacă filtrul de particule montat în prezent la maşină are performanţe comparative cu cele utilizate de către producător pentru acest tip de autoturism.
Ulterior, reclamantul a cerut la Reprezentanţa Caraş - Severin a RA R.A.R. înscrierea în cartea de identitate a maşinii a menţiunilor privind seria motorului şi dotarea cu filtru de particule, fiind admisă doar prima dintre aceste solicitări, cu o motivare similară celei comunicate de Reprezentanţa Timiş, anume, că filtrul a fost montat de o firmă specializată, iar nu de către producător.
Reclamantul a susţinut că acest filtru a fost montat în baza unui contract dintre producătorul K. cu o firmă specializată, datorită cererii mari existente pe piaţa germană pentru autovehicule dotate cu astfel de dispozitive, maşina fiind în fapt livrată primului cumpărător cu menţiunea referitoare la echiparea suplimentară cu filtru de particule, fiind omologată ca atare de autorităţile germane.
S-a mai arătat că refuzul pârâtei de a înscrie în cartea de identitate a autovehiculului menţiunea în discuţie încalcă prevederile art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 78/2000, care prevăd recunoaşterea de către Statul Român a certificatelor de omologare de tip emise de către autorităţile competente din statele membre ale U.E., cauzându-i un prejudiciu, întrucât confirmarea de către RA R.A.R. a dotării unui autovehicul cu filtru de particule (destinat să reducă poluarea) l-ar îndreptăţi la reducerea cu 25% a taxei de poluare, necesar a fi achitată anterior înmatriculării în România a acestuia. Mai mult, s-a susţinut că un astfel de prejudiciu s-a produs deja, dat fiind că a crescut cuantumul taxei de poluare, care se raportează, conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 50/2008, la cursul valutar din prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al U.E., acesta crescând de la 3,7364 lei/euro în anul 2009, la 4,2688 lei/euro în anul 2010.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intitulată „Note de şedinţă", depusă la termenul de judecată din data de 4 octombrie 2011 pârâta RA R.A.R. Bucureşti a cerut respingerea ca nefondată a acţiunii.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 475 din 1 noiembrie 2011, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulata de reclamantul L.A. împotriva paratei RA R.A.R. Bucureşti.
A obligat pârâta să înscrie menţiunea "filtru de particule" în cartea de identitate a autovehiculului, proprietatea reclamantului, la rubrica "modificări care nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului".
A respins în rest acţiunea.
A obligat pârâta la 700 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamant.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele considerente:
Reclamantul a cumpărat la data de 27 octombrie 2009, din Germania, autovehicolul iar la 2 noiembrie 2009 a solicitat RA R.A.R. – Reprezentanţa Timiş, întocmirea cărţii de identitate a acestuia, autoritatea pârâtă refuzând înscrierea în cartea de identitate a menţiunii privind dotarea acestuia cu filtru de particule, întrucât acesta nu a fost montat de către producător, precum şi a seriei motorului, cu motivarea că aceasta nu poate fi citită.
Împotriva refuzului astfel exprimat, reclamantul a făcut contestaţie la data de 6 noiembrie 2009, la care s-a răspuns printr-o adresă, în cuprinsul căreia se menţionează că s-au solicitat informaţii de la producătorul autovehiculului - reprezentantul constructorului K. în România, pentru a se verifica dacă filtrul de particule montat în prezent la maşină are performanţe comparative cu cele utilizate de către producător pentru acest tip de autoturism.
Ulterior, reclamantul a cerut la Reprezentanţa Caraş - Severin a RA R.A.R. înscrierea în cartea de identitate a maşinii a menţiunilor privind seria motorului şi dotarea ci filtru de particule, fiind admisă doar prima dintre aceste solicitări, cu o motivare similară celei comunicate de Reprezentanţa Timiş, anume, că filtrul a fost montat de o firmă specializată, iar nu de către producător.
Reclamantul a susţinut că acest filtru a fost montat în baza unui contract dintre producătorul K. cu o firmă specializată, datorită cererii mari existente pe piaţa germană pentru autovehicule dotate cu astfel de dispozitive, maşina fiind în fapt livrată primului cumpărător cu menţiunea referitoare la echiparea suplimentară cu filtru de particule, fiind omologată ca atare de autorităţile germane. S-a mai arătat că refuzul pârâtei de a înscrie în cartea de identitate a autovehiculului menţiunea în discuţie încalcă prevederile art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 78/2000, care prevăd recunoaşterea de către Statul Român a certificatelor de omologare de tip emise de către autorităţile competente din statele membre ale U.E., cauzându-i un prejudiciu, întrucât confirmarea de către RA R.A.R. a dotării unui autovehicul cu filtru de particule (destinat să reducă poluarea) l-ar îndreptăţi la reducerea cu 25% a taxei de poluare, necesar a fi achitată anterior înmatriculării în România a acestuia.
La dosarul cauzei reclamantul a depus traducerea legalizată a adeverinţei eliberate la data de 29 august 2011, din care rezultă că filtrul de particule D. pentru marca K., cu număr piesă de schimb care este o piesă originală K. şi a fost montată de către K.
Curtea a reţinut că în cauză sunt aplicabile prevederile Ordinului M.T.G.T. nr. 2132 din 8 decembrie 2005 şi Ordinului nr. 1275 din 22 decembrie 2009 privind modificarea şi completarea reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere – R.N.T.R. 7.
Potrivit acestor dispoziţii (R.N.T.R. subcapitolul 12 pct. 12), „în cadrul omologării, R.A.R. nu efectuează încercări distructive. R.A.R. va folosi orice informaţie relevantă (documentaţie tehnică a producătorului sau documente oficiale ale unei autorităţi de omologare ori ale unui serviciu tehnic) care stabileşte conformitatea cu condiţiile constructive prevăzute în prezentele reglementari, furnizată de solicitant”.
De asemenea, potrivit prevederilor R.N.T.R. 7 subcap. 12 pct. 13 „în cadrul condiţiilor constructive prevăzute în prezentele reglementari, R.A.R. accepta orice omologare C.E. de tip pentru sisteme, componente sau unităţi tehnice separate acordata în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare aplicabile".
În concluzie, raportat la cadrul legal delimitat anterior, Curtea a reţinut că reclamantul a prezentat toate documentele emise de o autoritate a unui stat membru al U.E., care privesc existenţa filtrului de particule pe autovehiculul în cauză.
Cum reclamantul a prezentat adeverinţa eliberată de reprezentanţa pentru Germania a firmei K., care confirmă că filtrul de particule existent pe autovehiculul său, este o piesă originală montată de K., Curtea a constatat că acţiunea este fondată sub acest aspect astfel că a admis-o în condiţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
A respins, însă, cererea pentru obligarea pârâtei la plata de despăgubiri în sumă de 2.000 lei pentru neefectuarea înscrierii de menţiuni solicitate, apreciind că nu a fost dovedită prin probele dosarului.
Raportat la soluţia dată acţiunii, pârâta a fost obligată la 700 lei cheltuieli de judecată parţiale, faţă de reclamant conform art. 274 C. proc. civ.
3. Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta RA R.A.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
3.1. Instanţa de fond a considerat în mod eronat că reclamantul a prezentat toate documentele emise de o autoritate a unui stat membru al U.E. care privesc existenţa filtrului de particule pe autovehiculul în cauză.
Pentru a putea fi recunoscute în orice stat membru al U.E., documentele trebuie să aibă la bază reglementări comunitare şi nu naţionale, chiar dacă statul este membru al U.E.
Filtrul nu poate fi menţionat în cartea de identitate a vehiculului la rubrica „modificări ce nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului”, întrucât nu a fost montat de producător în fabricaţia de serie şi nu se regăseşte în documentaţia de omologare comunitară de tip pentru întreg autovehiculul, nu este respectată cerinţa prevăzută de art. 4 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008.
Documentaţia de omologare a întregului autovehicul nu trebuie confundată cu omologarea unei piese montate ulterior.
Dispoziţiile Cap.I, subcap.12 – Metodologia de omologare – pct. 12 şi 13 din Anexa la O.M.T.C.T. nr. 2132/2005, modificată prin O.M.T.I. nr. 1275/2009 nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la metodologia de omologare a vehiculelor în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice în România.
Sunt incidente în cauză prevederile pct. 7.2., subcap.12, conform cărora omologarea se acordă vehiculelor rutiere utilizate, care nu au mai fost înmatriculate în România, cu excepţia celor care au fost omologate comunitar (C.E.) de tip; au fost înmatriculate ultima dată într-un SM; nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare.
Autoturismul reclamantului a fost omologat comunitar de tip ca întreg vehicul, la data de 26 ianuarie 2006.
3.2. Filtrul este omologat ca o componentă distinctă în baza legislaţiei germane şi nu este comparabil cu cel montat de producător din punct de vedere al performanţelor şi duratei de viaţă şi a evaluării gradului de colmatare în funcţionare şi de regenerare.
Prevederile art. 4 alin. (6) din H.G. nr. 686/2008 interzic recurentei să menţioneze existenţa filtrului de particule la rubrica „modificări care nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului”.
Menţiunea se poate face numai dacă filtrul este prevăzut în documentaţia de omologare a autovehiculului.
Instalarea pe autovehicul a filtrului este menţionată în C.I.V. numai dacă prin această modificare se obţine modificarea normei de poluare euro, în raport cu cea stabilită la omologarea iniţială.
4. Apărările formulate de intimatul - reclamant L.A.
Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, R.A.R. având obligaţia să respecte prevederile Cap. 12 şi 13 din O.M.T.I. nr. 1275/2010 şi să efectueze modificările în C.I.V., fără a pune în discuţie valabilitatea documentelor emise de autorităţile comunităţii europene, cât şi performanţele calitative ale dispozitivului cu care autoturismul este echipat.
II. Considerentele Înaltei Curţi – instanţa competentă să soluţioneze calea extraordinară de atac exercitată
1. Recursul este fondat.
Prima instanţă a aplicat în mod greşit dispoziţiile Ordinului M.T.C.T. nr. 2132/2005, modificat prin O.M.T.I. nr. 1275/2009 pct. 12 şi 13.
Prevederile sus-menţionate nu sunt incidente în speţă, deoarece subcap.12 priveşte omologarea care se acordă pentru vehiculele expres prevăzute la pct. 7.
Excepţia este arătată la pct. 7.2. lit. a) și c), conform cărora omologarea nu se efectuează pentru autovehiculele care au fost omologate comunitar (C.E.) de tip lit. a).
Autoturismul intimatului se încadrează în această excepţie, prin urmare s-a eliberat cartea de identitate a vehiculului (C.I.V.) fără a fi efectuată omologarea individuală.
Prevederile art. 4 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehiculele prevăd o reducere de 25% a taxei, numai facă dispozitivul este prevăzut de documentaţia de omologare de tip a autovehiculului.
În speţă, filtrul de particule montat, nu este prevăzut în această documentaţie, având o omologare ulterioară, distinctă.
Aşadar, adeverinţa eliberată de reprezentanţa pentru Germania a firmei K., conform căreia filtrul montat reprezintă o piesă originală montată de K. nu conduce la constatarea unui refuz nejustificat de înscriere a menţiunii „filtru de particule” în C.I.V. la rubrica „modificări care nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului”, cât timp aceste modificări nu sunt cuprinse în documentaţia de omologare de tip a autovehiculului ca întreg.
Faţă de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a I- a şi alin. (3) C.proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi admis, se va casa sentinţa recurată şi se va respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de RA R.A.R. împotriva Sentinţei nr. 475 din 1 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi respinge acţiunea reclamantului L.A., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4645/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4262/2012. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
