ICCJ. Decizia nr. 5011/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5011/2012
Dosar nr. 469/35/2011
Şedinţa publică de la 27 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 230/CA din 31 octombrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi drept urmare a respins, ca atare, acţiunea formulată de reclamanţii A.I., A.F., F.S., H.A., C.O., O.A., P.D., R.I., S.D. şi A.Z., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv V.B., având ca obiect anularea Hotărârii Comisiei de atribuire din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin care a fost atribuit dreptul de gestionare a faunei cinegetice a Fondului cinegetic nr. 19 Biharia în favoarea Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv V.B., conform poziţiei nr. 26 din Anexa nr. 2 la Procesul-verbal nr. 216028 din 06 februarie 2011. Prin aceeaşi sentinţă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâţi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, este neîntemeiată, deoarece reclamanţii au făcut dovada formulării plângerii prealabile, precum şi dovada înaintării ei la pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin înscrisurile depuse la dosar.
Depunerea tardivă a acestei contestaţii nu a fost dovedită de către pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor, deoarece acesta nu a făcut dovada datei de la care a început să curgă termenul de 3 zile prevăzut de art. 9 alin. (4) din Ordinul nr. 1221/2010, respectiv data la care au fost afişate rezultatele privind analiza dosarelor de atribuire directă.
Excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor este întemeiată, din următoarele considerente:
Conform disp. art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
În consecinţă, pentru a avea calitate procesuală activă în cauză, reclamanţii urmau să facă dovada interesului lor în formularea acţiunii, adică a existenţei unei vătămări.
Prin acţiunea formulată, reclamanţii au solicitat anularea hotărârii comisiei de atribuire din cadrul pârâtului Ministerul Mediului şi Pădurilor prin care a fost atribuit dreptul de gestionare a faunei cinegetice a fondului cinegetic nr. 19 Biharia în favoarea pârâtei Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "V.B.".
Calitatea reclamanţilor de membri activi ai A.J.V.P.S. Bihor nu justifică interesul acestora în formularea acţiunii, deoarece atribuirea gestiunii fondului cinegetic unei anumite asociaţii de vânătoare, alta decât cea ai cărei membri sunt reclamanţii, nu încalcă dreptul reclamanţilor de a vâna, fie pe acelaşi fond cinegetic, fie pe altul, conform prevederilor Legii nr. 407/2006.
Dispoziţiile art. 27 din aceeaşi lege prevăd că vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: posedă permis de vânătoare cu arma, posedă autorizaţii eliberate de gestionar, permis de armă tip B, şi asigurare obligatorie împotriva accidentelor.
De asemenea, din cuprinsul adresei nr. 557 din 16 august 2011 emisă de A.J.V.P.S. Bihor rezultă că vânătorii A.I., A.F., F.S., H.A., C.O., O.A., P.D., R.I., S.D., A.Z., reclamanţi în cauză, sunt membri ai A.J.V.P.S. Bihor şi că, urmare a predării gestiunii fondului cinegetic nr. 19 Biharia către Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "V.B.", aceşti vânători vor fi repartizaţi pe alte fonduri cinegetice gestionate de A.J.V.P.S. Bihor.
Prin urmare, reclamanţii pot vâna fie pe alte fonduri cinegetice gestionate de A.J.V.P.S. Bihor, fie pot vâna pe Fondul cinegetic nr. 19 Biharia, urmare a obţinerii unei autorizaţii de la gestionara fondului cinegetic, conform disp. art. 27 lit. b) din Legea nr. 407/2006.
Chiar în situaţia în care s-ar anula actul administrativ în litigiu, reclamanţii nu pot participa la procedura de atribuire, deoarece gestionar al fondului cinegetic nu poate fi decât o persoană juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii, conform art. 1 lit. k) din Legea nr. 407/2006, un astfel de gestionar putând fi doar A.J.V.P.S., nu şi membrii săi. De altfel, reclamanţii nici nu au participat la procedura de atribuire directă a Fondului cinegetic nr. 19 Biharia, nici în calitate de persoane fizice, nici ca reprezentanţi ai unei persoane juridice.
Astfel cum rezultă din Anexa IA la Procesul-verbal nr. 216026 din 04 februarie 2011, pentru atribuirea directă a Fondului cinegetic nr. 19 Biharia a depus dosar în termenul legal doar pârâta Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "V.B.", prin urmare nici A.J.V.P.S. Bihor, ai cărei membri sunt reclamanţii, nu a participat la atribuirea directă.
2. Motivele de recurs înfăţişate de recurenţii-reclamanţi
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, au declarat recurs reclamanţii.
În esenţă, prin motivele de recurs dezvoltate în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi, solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, au criticat soluţia instanţei de fond sub următoarele aspecte:
- în mod nelegal a reţinut prima instanţă lipsa calităţii procesuale active şi lipsa interesului câtă vreme acestea au fost dovedite şi rezidă din calitatea lor de membrii ai A.J.V.P.S. Bihor, participantă la procedura de atribuire şi fostă administratoare a Fondului de Vânătoare nr. 19 Biharia;
- reclamanţii au fost arondaţi Fondului de Vânătoare nr. 19 Biharia, până la momentul atribuirii acestuia pârâtei de rang 2, fond bine gospodărit şi a cărui păstrare era justificată de particularitatea fondului de vânătoare şi numărului de piese de vânat;
- pierzând acest fond de vânătoare reclamanţii au susţinut că vor fi obligaţi a vâna pe un fond prost gospodărit, ceea ce demonstrează atât interesul în promovarea acţiunii cât şi calitatea procesuală activă.
3. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
Recursul nu este fondat.
Examinând sentinţa atacată în raport de criticile ce i-au fost aduse, faţă de actele şi lucrările dosarului şi prin prisma prevederilor legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că nu subzistă în cauză motive de nelegalitate de natură a atrage fie casarea, fie modificarea hotărârii primei instanţe, în considerarea celor în continuare arătate.
Recurenţii-reclamanţi, în calitate de vânători şi membrii activi ai A.J.V.P.S. Bihor, asociaţie fără scop lucrativ, au sesizat instanţa de contencios administrativ cu cererea de anulare a Hotărârii Comisiei de Atribuire din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin care dreptul de gestionare a faunei cinegetice a fondului cinegetic 19 Biharia a fost atribuit Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv V.B., conform poziţiei nr. 26 din Anexa 2 la PV nr. 216028 din 06 februarie 2011.
Instanţa de fond a reţinut că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată atât de către intimatul Ministerul Mediului şi Pădurilor, cât şi de către intimata-pârâtă Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv V.B., pentru argumentele mai sus arătate, în expunerea rezumativă a considerentelor sentinţei atacate.
Contrar celor susţinute de recurenţii-reclamanţi şi în acord cu soluţia primei instanţe, Înalta Curte reţine că este întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de pârâţi, în raport de prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, cât şi faţă de prevederile Codului de procedură civilă.
După cum constant s-a reţinut în doctrină ca şi în jurisprudenţă, calitatea procesuală, semnificând titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiţie dreptul a cărui sancţiunea o cere, sau puterea de a acţiona în justiţie, justificată de un interes personal şi direct, se află în interconexiune cu interesul, în ciuda existenţei lor relativ autonome.
În cazul contenciosului administrativ, faţă de prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, la care în mod judicios şi argumentat s-a raportat şi prima instanţă, noţiunea de interes capătă un relief mai pronunţat, sau, mai bine spus, calitatea procesuală derivă din interes şi se sprijină pe acesta.
Pornind de la considerentele teoretice mai sus arătate, Înalta Curte reţine aşadar că nu sunt fondate criticile recurenţilor în condiţiile în care, cu justeţe s-a apreciat că aceştia nu pot avea calitate procesuală activă în prezenta cauză în condiţiile în care nu au participat în nici un mod, nici individual şi nici prin asociaţia din care fac parte, la procedura de atribuire directă a fondului cinegetic 19 Biharia şi nici nu pot justifica atingerea vreunui drept ce le revine în virtutea calităţii de membri vânători ai A.J.V.P.S. Bihor.
Prezumtivele dificultăţi de practicare de către recurenţi a vânătorii sportive pe alte fonduri de vânătoare, la care s-au referit aceştia în motivele de recurs nu se subsumează nici "interesului" şi nici "vătămării", în sensul Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ pentru a le conferi legitimare procesuală activă şi aceasta cu atât mai mult cu cât, drepturile recurenţilor, conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 407/2006 nu încalcă drepturile acestora de exercitare a "vânătorii" în condiţiile expres prevăzute de respectiva reglementare.
În plus, simpla nemulţumire cu privire la derularea unei proceduri de atribuire, în lipsa unui interes legitim şi actual nu poate constitui, în sine, temei al solicitării de anulare a unui act administrativ.
Faţă de toate cele mai sus arătate, reţinând temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge aşadar ca nefondat recursul de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.I., A.F., F.S., H.A., C.O., O.A., P.D., R.I., S.D. şi A.Z. împotriva Sentinţei nr. 230/CA din 31 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 501/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5014/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
