ICCJ. Decizia nr. 5035/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5035/2012
Dosar nr. 533/35/2011
Şedinţa publică de la 28 noiembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 25 octombrie 2011, reclamanta Primăria Municipiului Beiuş a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, anularea în totalitate a deciziei emise de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul M.E.C.M.A., decizie care a stat la baza efectuării unei corecţii financiare de 5% din valoarea totală a contractului de achiziţie nr. 3 din 22 martie 2010, corecţie care s-a reflectat în plăţile diminuate efectuate către reclamantă ca urmare a cererilor de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, respectiv nr. 2 din 30 noiembrie 2010, aprobarea la plată a întregii sume cuprinsă în Cererile de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, respectiv nr. 2 din 30 noiembrie 2010, obligarea pârâţilor la plata către reclamanta a sumei de 361.255 RON, reprezentând cuantumul total al sumei care a fost respinsă la plată ca urmare a cererilor de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, respectiv nr. 2 din 30 noiembrie 2010, la care să se adauge dobânda legală de la data introducerii acţiunii până la data plăţii efective, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 127/CA din 2 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta Primăria Municipiului Beiuş în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Instanţa a anulat decizia emisă de A.M.P.O.S. "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul M.E.C.M.A., decizie care a stat la baza efectuării unei corecţii financiare de 5% din valoarea totală a contractului de achiziţie nr. 3 din 22 martie 2010, corecţie care s-a reflectat în plăţile diminuate efectuate către reclamantă ca urmare a cererii de rambursare nr. 1 din 30 august 2010 şi a dispus aprobarea la plată a întregii sume cuprinse în cererea de rambursare nr. 1 din 30 august 2010.
Astfel, a obligat pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 196.105,21 RON, reprezentând cuantumul total al sumei care a fost respinsă la plată, ca urmare a cererii de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, la care se va adăuga dobânda legală de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective.
Instanţa a respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind aprobarea la plată a întregii sume cuprinse în Cererea de rambursare nr. 2 din 30 noiembrie 2010 şi obligarea pârâţilor la plata sumelor respinse la plată ca urmare a cererii de rambursare nr. 2 din 30 noiembrie 2010, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantei Primăria Municipiului Beiuş i-a fost remisă notificarea nr. 149732 din 27 noiembrie 2010 din partea Direcţiei Generale Energie, petrol şi gaze din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, referitoare le efectuarea unei corecţii financiare de 5% de către AMPOSCCE, din valoarea totală a contractului de achiziţie nr. 3 din 22 martie 2010, respectiv suma de 685.894 RON + 130.262,86 RON TVA, din care valoarea aferentă cererii de rambursare nr. 1 din 30 august 2010 este de 181.279,96 RON şi 14.825,25 RON TVA.
Ca urmare a acestei corecţii financiare aplicate, din cererea de rambursare nr. 1 din 30 august 2010 a fost aprobată la plata suma de 3.216.480,22 RON, fiind respinsă suma de 196.105,21 RON (181.279,96 RON +14.825, 25 RON TVA).
Instanţa a reţinut că în notificarea respectivă se menţionează ca şi motive de respingere a acestei plăţi, cu privire la achiziţia publică pentru proiectare şi execuţie de lucrări, raportul de control ANRMAP, prezentat prin Adresa nr. 14.613 din 16 noiembrie 2010, prin care se specifica la punctul 6 - Concluzii - următoarele: "un contract de execuţie, respectiv foraj pentru apă geotermală (peste 2000 ml) şi lucrări de execuţie reţele termice de apă geotermală în valoare totală cumulată de 10.000.000 RON" este o cerinţă ce poate conduce la restricţionarea participării.
Instanţa reţine că la punctul 6 - Concluzii - în raportul de control ANRMAP se precizează ca cerinţă de calificare, formulată în fişa de date a achiziţiei la Capitolul V - Capacitatea tehnică, subpunctul "Lista de experienţă similară", sub forma "un contract de execuţie, respectiv foraj pentru apă geotermală (peste 2000 ml) şi lucrări de execuţie reţele termice apă geotermală în valoare minimă de 10.000.000 RON", este o cerinţă ce poate duce la restricţionarea participării, deoarece un posibil operator economic ce ar fi prezentat două contracte în valoare minimă de 10.000.000 RON sau al căror obiect ar fi fost execuţia unui foraj peste 2000 ml ar fi fost descalificat, deşi ar fi dovedit că are experienţa necesară executării unei astfel de lucrări.
În acelaşi raport de control se menţionează că utilizarea acestei cerinţe conduce la încălcarea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, fapta constituind contravenţie conform art. 293 lit. v) din O.U.G. nr. 34/2006, sancţionându-se potrivit art. 294 alin. (1) din acelaşi act normativ. Având în vedere atât faptul că, pe parcursul derulării procedurii, operatorii economici interesaţi nu au solicitat modificarea acestei cerinţe minime de calificare şi nici nu au depus contestaţie cu privire la acest aspect, cât şi că au fost depuse două oferte, niciuna nefiind declarată inacceptabilă din acest motiv, agenţii constatatori au stabilit, în temeiul art. 7 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, aplicarea sancţiunii "avertisment".
Instanţa a constatat astfel că neregularitatea semnalată în raportul ANRMAP constă în formularea cerinţei de calificare, respectiv faptul că se face referire la un contract de execuţie sau la trei contracte cumulate, nespecificându-se expres ca este eligibilă şi o societate care ar prezenta două contracte cu valoare cumulata de 10.000.000 RON, în loc de trei astfel de contracte.
Raportat la această situaţie de fapt, instanţa a reţinut că, în cauza de faţă, este vorba, în mod evident, doar de o omisiune de exprimare, în sensul că nu s-a menţionat "un contract în valoare de 10.000.000 RON sau două ori trei contracte de această valoare cumulată", cu atât mai mult societatea care ar fi prezentat două contracte ar fi îndeplinit condiţiile, faţă de o societate care ar fi prezentat trei contracte cumulate.
S-a reţinut, de asemenea, că niciun operator economic nu a fost interesat în a depune contestaţie cu privire la acest aspect şi nici nu a solicitat modificarea acestei cerinţe minime, instanţa constatând că această eroare de redactare nu a adus niciun prejudiciu concret, nicio ofertă nefiind declarată inacceptabilă din acest motiv.
Mai mult, s-a constatat că justificarea cuprinsă în notificarea privind situaţia cererii de rambursare nr. 1 din 30 august 2010 este cu totul alta decât cea cuprinsă în raportul ANRMAP, făcând referire doar la prima parte din paragraf, înţelegându-se prin aceasta că cerinţa existenţei unui contract în valoare de 10.000.000 RON ar conduce la restricţionarea participării, ori această susţinere a reţinut instanţa că este neîntemeiată, atâta timp cât are menirea doar de a impune anumite criterii obiective de selecţie, în acord cu legislaţia din domeniu.
Drept urmare, instanţa apreciază, contrar poziţiei exprimate de pârâtul M.E.C.M.A. prin întâmpinare, că nu se pune problema, în cauză, a încălcării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 prin restricţionarea concurenţei printr-o cerinţă restrictivă, cum se susţine în raportul de control ANRMAP astfel încât, pe cale de consecinţă, a reţinut că este nelegală corecţia financiară de 5% din valoarea contractului de achiziţie nr. 3 din 22 martie 2010 efectuată de AMPOCEE, conform "Ghidului de corecţii financiare aplicabile cheltuielilor cofinanţate din Fondurile Structurale în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziţii publice", elaborat în baza Ghidului Comisiei din 29 noiembrie 2007 (COCOF 07/0037/03) pentru stabilirea corecţiilor financiare aplicabile cheltuielilor cofinanţate din Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziţii publice.
În ceea ce priveşte capetele de cerere privind aprobarea la plată a întregii sume cuprinse în Cererea de rambursare nr. 2 din 30 noiembrie 2010 şi, respectiv, obligarea pârâtelor la plata sumelor respinse la plată ca urmare a cererii de rambursare nr. 2 din 30 noiembrie 2010, instanţa le-a respins ca neîntemeiate, având în vedere împrejurarea că nu există o notificare asupra cererii de rambursare nr. 2, ci doar notificare cu privire la cererea de rambursare nr. 1 din 30 august 2010.
3. Recursurile declarate de Primăria Municipiului Beiuş şi de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Recurenta Primăria Municipiului Beiuş a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătând că deşi s-a dispus anularea în totalitate a deciziei care a stat la baza efectuării corecţiei financiare de 5%, în mod netemeinic a respins capetele de cerere privind aprobarea la plată a întregii sume cuprinse în cererea de rambursare nr. 2/2010, motivat de faptul că pentru această cerere nu există o notificare.
Recurenta a precizat că situaţia de fapt este în sensul că în lipsa unei notificări autoritatea a procedat la diminuarea sumei solicitate la plată, producând astfel o vătămare a reclamantei.
Recurentul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, întrucât a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Recurentul a arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la excepţiile invocate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, respectiv excepţia de tardivitate a acţiunii.
De asemenea, a arătat că a invocat excepţia de necompetenţă materială şi teritorială a Curţii de Apel Oradea şi excepţia de netimbrare, aceste excepţii rămânând fără soluţionare efectivă.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 3041 C. proc. civ., analizând cu prioritate motivul de recurs de ordine publică, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., constatând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. va admite recursul, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea în totalitate a deciziei emise de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul M.E.C.M.A., decizie care a stat la baza efectuării unei corecţii financiare de 5% din valoarea totală a contractului de achiziţie nr. 3 din 22 martie 2010, corecţie care s-a reflectat în plăţile diminuate efectuate către reclamantă ca urmare a cererilor de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, respectiv nr. 2 din 30 noiembrie 2010 şi aprobarea la plată a întregii sume cuprinsă în Cererile de rambursare nr. 1 din 30 august 2010, respectiv nr. 2 din 30 noiembrie 2010.
În conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.
Înalta Curte a reţinut că Legea contenciosului administrativ a stabilit competenţa materială de soluţionare a cauzelor în concordanţă cu dispoziţiile C. proc. fisc., în raport de două criterii şi, anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte obligarea la plata unei sume ce intră în categoria creanţelor bugetare, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei ce face obiectul judecăţii cauzei.
Având în vedere valoarea sumei ce face obiectul litigiului, respectiv suma de 361.255 RON, reprezentând cuantumul total al sumei care a fost respinsă la plată, ca urmare a cererilor de rambursare nr. 1 din 30 august 2010 şi nr. 2 din 30 noiembrie 2010, Înalta Curte a constatat că instanţa care a soluţionat cauza nu a dat eficienţă dispoziţiilor art. 1591 alin. (4) C. proc. civ., întrucât nu a verificat dacă este competentă material să judece pricina.
Pentru aceste considerente, văzând că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă material, în temeiul art. 312 -313 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bihor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de Primăria Municipiului Beiuş şi de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri împotriva Sentinţei nr. 127/CA din 2 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Bihor, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 5033/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5039/2012. Contencios → |
|---|
