ICCJ. Decizia nr. 5147/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5147/2012
Dosar nr. 20281/200/2012*
Şedinţa publică de la 4 decembrie 2012
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, secţia civilă, reclamantul T.H. a formulat contestaţie împotriva hotărârii Biroului Electoral Central din 13 iunie 2012, prin care acesta a respins ca nefondată sesizarea privind fraudarea alegerilor formulată de reclamantul din prezenta cauză, candidat independent la funcţia de primar, reţinând că probele prezentate în susţinerea cererii nu dovedesc încălcarea dispoziţiilor legale privind aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe buletinele de vot şi nici existenţa vreunei fraude, în sensul dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 10 iunie 2012, data alegerilor locale, a constatat existenţa mai multor nereguli şi ilegalităţi săvârşite de preşedinţii secţiilor de votare şi de către preşedintele circumscripţiei electorale, nereguli care au condus în mod vădit la modificarea atribuirii mandatelor în circumscripţia anterior menţionată. A arătat în continuare că a formulat către Biroul Electoral Central o cerere de anulare a alegerilor în circumscripţia electorală comunală, cerere ce a fost respinsă fără motive temeinice şi fără argumentarea necesară probării corectitudinii şi legalităţii deciziei luate.
În drept a invocat dispoziţiile Legii nr. 67/2004.
Prin încheierea din Camera de Consiliu pronunţată în data de 19 iunie 2012, instanţa, faţă de dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 67/2004, a constatat că judecata cauzei urmează să se desfăşoare potrivit procedurii contencioase, cu respectarea regulilor prevăzute pentru ordonanţa preşedinţială.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 26 iunie 2012 s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 1551 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiei de a preciza temeiul juridic al cererii.
Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea de şedinţă din data de 13 august 2012, reclamantul arătând că temeiul juridic al cererii este art. 37 din Legea nr. 67/2004, solicitând obligarea Biroului Electoral Central să aplice corect dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 67/2004, iar pe baza probelor administrate, să se dispună anularea alegerilor în circumscripţia electorală C., judeţul Buzău.
În şedinţa publică din data de 4 septembrie 2012, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale.
Prin sentinţa civilă nr. 10391 din 4 septembrie 2012, Judecătoria Buzău, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul contestator T.H., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, având ca obiect contestaţie la legea electorală, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin cererea formulată, astfel cum a fost ulterior precizată, contestatorul a solicitat obligarea Biroului Electoral Central la aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004, cu consecinţa anulării alegerilor în Circumscripţia Electorală C., judeţul Buzău şi că, independent de modul echivoc de formulare a pretenţiilor deduse judecăţii, finalitatea urmărită prin promovarea cererii este aceea a desfiinţării hotărârii din 13 iunie 2012 a Biroului Electoral Central, cu consecinţa anulării alegerilor în circumscripţia electorală C., judeţul Buzău.
Instanţa a mai reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, î n exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, că c ererea promovată de către reclamant are natura unei veritabile căi de atac promovate împotriva hotărârii Biroului Electoral Central, că din interpretarea sistematică a dispoziţiilor ce reglementează activitatea acestui organism rezultă că judecarea oricărei căi de atac exercitate împotriva hotărârilor sale sau cereri relative la modul său de organizare şi funcţionare este de căderea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel că în conformitate cu dispoziţiile art. 158 alin. (1) şi alin. (3), raportat la art. 159 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a admis excepţia necompetenţei materiale, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pe de o parte, potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 4 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu judecă în primă instanţă decât materiile date prin lege în competenţa sa, iar pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 „secţia I civilă, secţia a II-a civilă, secţia penală şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.”
În ceea ce priveşte teza a doua a textului de mai sus: „şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege”, raportată la problema de competenţă materială pusă în discuţie, se constată că potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, coroborate cu cele ale alin. (1) şi alin. (3) ale aceluiaşi articol, numai contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei Biroului Electoral Central se soluţionează de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004 : „ (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii (…) h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;”
Alin. (4) al aceluiaşi articol prevede următoarele: „(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţa publică.”
Conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 67/2004 :
„ (1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale.
(2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor.
(3) Hotărârea pronunţată este definitivă şi irevocabilă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare.”
Înalta Curte are în vedere faptul că nu există în conţinutul Legii nr. 67/2004 un text care să prevadă, similar dispoziţiilor art. 39, că hotărârile Biroului Electoral Central pronunţate în soluţionarea sesizărilor referitoare la frauda electorală, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004, sunt supuse recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ca urmare, în lipsa unui text expres, aplicarea prin analogie a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) teza a IV-a din Legea nr. 67/2004 la situaţia prevăzută de dispoziţiile art. 37 alin. (1) lit. h) din lege nu se poate face.
Înalta Curte reţine că sub aspectul calificării birourilor electorale, în general şi a Biroului Electoral Central, în special, ca „autorităţi publice” emitente ale unor acte administrative, se constată că aceste entităţi cu o existenţă limitată, astfel cum sunt conturate în Legea nr. 67/2004, nu se încadrează în sensul strict al termenului, astfel cum este el definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu completările şi modificările ulterioare.
Totuşi, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, membrii acestor birouri exercită „o funcţie ce implică autoritatea de stat”, ceea ce conferă biroului însuşi calitatea de autoritate publică.
Prin urmare, chiar şi în aceste circumstanţe de imprecizie terminologică a legii speciale, este cert că activitatea Biroului Electoral Central, pe baza dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004, poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, iar atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor referitoare la frauda electorală, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004, se circumscrie unei „jurisdicţii administrative speciale”, astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.
În consecinţă, şi hotărârea Biroului Electoral Central din 13 iunie 2012 are natura juridică a unui „act administrativ jurisdicţional”, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestaţia formulată în cauza de faţă este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă în privinţa litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autorităţile publice centrale, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Ploieşti.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 137, cu referire la art. 158 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Trimite contestaţia formulată de T.H. împotriva hotărârii Biroului Electoral Central din 13 iunie 2012 spre competentă soluţionare Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5146/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5148/2012. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
