ICCJ. Decizia nr. 5418/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5418/2012
Dosar nr. 422/64/2011
Şedinţa publică de la 14 decembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul T.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, obligarea celor două instituţii pârâte să-i preschimbe certificatul de revoluţionar şi să îi confirme titlul de „Luptător Rănit”.
În susţinerea acţiunii sale, reclamantul a arătat că a depus la Secretariatul Comisiei de Cinstire şi Sprijinire a Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 Dosarul nr. 2260 din 20 mai 1996, pentru acordarea calităţii de rănit şi pentru obţinerea certificatului aferent acestei calităţi, conform H.G. nr. 566 din 15 iulie 1996, dosarul conţinând certificatul medical de rănit, comunicarea de la Ministerul Public, declaraţia pe proprie răspundere, trei declaraţii de martor de la momentul rănirii, copia actului de identitate, alte acte relevante.
Cu toate acestea, pe certificatul ce i-a fost eliberat la data de 12 decembrie 1996 s-a menţionat calitatea de luptător remarcat, nu cea de rănit, deşi statutul de rănit era ilustrat de raportul de constatare medico-legală din 28 mai 1996, de actele şi adeverinţele anexate, de declaraţiile de martor depuse în probaţiune.
Pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acţiunii reclamantului, susţinând, în esenţă, că reclamantul T.L. a solicitat preschimbarea certificatului obţinut iniţial în baza Legii nr. 42/1990 şi acordarea titlului de rănit pe baza noii legi, anume Legea nr. 341/2004, lege care prevede însă numai preschimbarea certificatelor preexistente. Cererea reclamantului de preschimbare a certificatului a fost soluţionată favorabil, dar cu păstrarea calităţii de persoană remarcată, fără a se acorda titlul de rănit, aşa cum acesta solicită.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 187/F din 10 octombrie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând obligarea pârâţilor Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 să corecteze în evidenţele privind revoluţionarii din Decembrie 1989 la numele T.L., consemnând calitatea de „Luptător Rănit” în loc de calitatea de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, conform art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea nr. 341/2004. Au fost de asemenea obligaţi pârâţii să preschimbe certificatul de revoluţionar al reclamantului T.L., confirmându-i titlul de „Luptător Rănit”.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că reclamantul T.L. s-a adresat autorităţilor publice competente conform legislaţiei în vigoare în anul 1996, solicitând constatarea calităţii sale de rănit în Revoluţia din Decembrie 1989, anexând la cererea sa înscrisuri şi declaraţii de martori în susţinere.
S-a mai reţinut că din raportul de constatare medico-legală din 28 mai 1996 emis de Laboratorul de Medicină Legală Braşov rezultă că, la data de 22 decembrie 1989, reclamantul a suferit leziuni corporale produse prin loviri directe şi repetate cu corpuri dure, pentru a căror vindecare au fost necesare 12-14 zile de îngrijiri medicale, din restul înscrisurilor depuse la dosar rezultând că reclamantul a fost agresat în data de 22 decembrie 1989 de mai multe persoane care au pătruns în incinta Postului de Miliţie Transporturi Feroviare Miercurea Ciuc.
Totodată, participarea reclamantului la evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989 a fost atestată, verificată şi, finalmente, stabilită ca fiind reală de către pârâţi, fiindu-i conferit reclamantului titlul/calitatea de „Remarcat în Revoluţia din Decembrie 1989”.
Judecătorul fondului a apreciat însă că sub aspectul titlului de revoluţionar în sensul Legii nr. 341/2004, din starea de fapt dovedită la dosar rezultă că reclamantul a suferit leziuni, fiind victima unor agresiuni în data de 22 decembrie 1989, ceea ce corespunde cu calitatea de rănit reglementată de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1: „Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta”.
Dreptul reclamantului de a solicita instanţelor de judecată rectificarea titlului de revoluţionar acordat pe baza probelor din dosarul său de revoluţionar depus la cele două instituţii pârâte a fost recunoscut prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, ultima fiind sentinţa civilă nr. 167/F din 02 decembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 409/64/2009, pentru aplicarea în mod corect a legislaţiei instanţa fiind în măsură să examineze atât problema preschimbării certificatului de revoluţionar, cât şi pe aceea a titlului de revoluţionar acordat de cei doi pârâţi, prin raportare la probatoriul depus la dosar.
3. Recursurile declarate în cauză
Împotriva sentinţei curţii de apel au formulat recurs în termen legal pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Cele două recursuri au un motiv comun, recurenţii reiterând excepţia inadmisibilităţii acţiunii, potrivit susţinerilor lor, reclamantul neavând vocaţie la acordarea unui nou tip de certificat care să ateste o altă calitate decât cea recunoscută anterior preschimbării conform Legii nr. 341/2004.
De asemenea, recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, după prezentarea situaţiei de fapt în care arată că reclamantul nu ar deţine vreo calitate dobândită în temeiul Legii nr. 42/1990, cu modificările şi completările ulterioare, mai susţine că:
- acţiunea judiciară trebuia respinsă ca tardiv formulată, întrucât Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, organ abilitat să facă propuneri Preşedintelui României pentru acordarea în temeiul Legii nr. 42/1990, a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-a încetat activitatea la data de 07 mai 1997;
- deşi reclamantului i s-a eliberat noul tip de certificat în temeiul Legii nr. 341/2004 nu l-a contestat nici pe cale administrativă şi nici la instanţa de judecată.
4. Apărările intimatului T.L.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul T.L. a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate.
Răspunzând punctual la motivele de recurs, intimatul a arătat că prin sentinţa nr. 167/2009 a Curţii de Apel Braşov s-a statuat că acţiunea sa de îndreptare a erorii materiale din certificatul de revoluţionar este admisibilă.
Referitor la preschimbarea acestui certificat în temeiul Legii nr. 341/2004, intimatul a susţinut că ambii recurenţi au ignorat realitatea dovedită cu înscrisurile depuse în Dosarele nr. 2260/1996 şi 5455/2004 ale Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, deşi aceasta era clară. Astfel, prin noul certificat eliberat, din 01 martie 2011, i se atestă în continuare calitatea de luptător remarcat prin fapte deosebite, contrar evidenţei, ceea ce demonstrează superficialitatea verificărilor întreprinse de recurenţi.
În fine, intimatul a mai punctat că în alte cazuri (invocă situaţia revoluţionarului C.I.) recurenţii nu au avut nicio reţinere în a rectifica certificatul iniţial, acordându-i şi calitatea de „Reţinut” care rezultă din dovezile depuse.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând sentinţa atacată prin prisma celor două recursuri, cât şi sub toate aspectele, după cum permit dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu există motive pentru modificarea sau casarea acesteia.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul-reclamant T.L. a supus controlului judiciar refuzul recurenţilor-pârâţi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a-i preschimba certificatul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” - Remarcat prin fapte deosebite în temeiul Legii nr. 341/2004, prin atribuirea calităţii de „Luptător Rănit” conform art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din acest act normativ.
Prima instanţă a reţinut, în esenţă, că operaţiunea juridică a preschimbării nu poate face abstracţie de realitate, or, toate probele administrate converg către soluţia legitimităţii acordării calităţii de „Luptător Rănit”.
Această concluzie este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar.
Reevaluând probele administrate şi răspunzând, în acelaşi timp, la motivele de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:
Referitor la regularitatea învestirii instanţei de judecată
Potrivit recurenţilor, intimatului îi lipsea vocaţia de a cere acordarea calităţii de „Luptător Rănit”, în condiţiile în care aceasta nu îi fusese recunoscută în temeiul Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
De asemenea, recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a mai invocat şi tardivitatea unui atare demers judiciar.
Analizând aceste apărări invocate pe cale unor excepţii procesuale, prima instanţă le-a respins, bazându-şi argumentarea pe sentinţa civilă nr. 167/F din 02 decembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, irevocabilă.
Într-adevăr, soluţionând o acţiune anterioară a aceluiaşi reclamant, având acelaşi obiect, Curtea de Apel a reţinut că acţiunea este admisibilă însă este prematură, reclamantului „necomunicându-i-se o decizie de respingere a cererii de preschimbare a certificatului de revoluţionar cu verificarea titlului acordat”.
Şi instanţa de recurs consideră că în procedura preschimbării certificatelor doveditoare potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei de la Braşov din noiembrie 1987, nu se poate face abstracţie de realitatea obiectivă, atestată prin probe ştiinţifice (în cauză există un raport de constatare medico-legală, precum şi alte dovezi care descriu leziunile suferite la data de 22 decembrie 1989), în contextul în care norma legală indicată stabileşte obligativitatea „verificării” documentaţiei prezentate.
Pe de altă parte este incorectă susţinerea recurenţilor în sensul că în nicio situaţie comisia constituită în temeiul Legii nr. 341/2004 nu are posibilitatea de a elibera „certificate noi”, câtă vreme art. 10 pct. 4 din H.G. nr. 1412/2004 consacră in terminis o atare posibilitate pentru persoanele care au depus documentele necesare „la fosta comisie pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor, datorită epuizării la acea dată a formularelor tipizate”.
De altfel, potrivit documentului intitulat „Sinteza lucrărilor” Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, din data de 29 septembrie 2009 şi 06 octombrie 2009, în alte situaţii recurenta anterior indicată a fost de acord cu „rectificarea” certificatului cu ocazia preschimbării, prin recunoaşterea a două titluri: „luptător remarcat prin fapte deosebite” (titlul iniţial) şi „reţinut” (calitate acordată în procedura preschimbării).
În fine, în raport de data emiterii certificatului preschimbat: 01 martie 2011 nu se pune problema formulării tardive a acţiunii judiciare.
Referitor la fondul cauzei
Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală din 28 mai 1996 emis de Laboratorul Judeţean de Medicină Legală Braşov, intimatul-reclamant „a prezentat leziuni corporale produse prin loviri directe şi repetate cu corpuri dure; după aspect leziunile au fost produse la 22 decembrie 1986 şi (…) au necesitat 12-14 zile îngrijiri medicale”.
În carnetul de sănătate eliberat pe numele intimatului de fostul Serviciu Sanitar al Ministerului de Interne s-a consemnat că la data de 22 decembrie 1989 a suferit o agresiune soldată cu „politraumatisme, contuzii multiple ale corpului şi membrelor inferioare”, situaţie de fapt ce rezultă şi din alte adeverinţe medicale.
Contextul agresiunii este redat în mai multe documente, între care se detaşează ca relevanţă probatorie adresa din 10 iunie 2005 emisă în Dosarul nr. 114/I/VII/1990 de către Parchetul Militar Târgu Mureş şi adeverinţa din 28 mai 1996, eliberată de Biroul Personal din cadrul Inspectoratului de Poliţie pentru Transporturi Braşov, din care rezultă univoc că la data de 22 decembrie 1989, fiind de serviciu în calitate de subofiţer de miliţie la Inspectoratul de Miliţie Miercurea Ciuc a fost victima unor fapte de violenţă exercitate de mai mulţi manifestanţi care au pătruns în sediu „unde au molestat mai mulţi miliţieni şi au produs importante distrugeri” (conform Parchetului).
Nu în ultimul rând, soluţia primei instanţe trebuie menţinută şi din raţiuni ce ţin de echitate şi nediscriminare, întrucât celorlalţi doi colegi de serviciu: S.M. şi U.C., agresaţi în aceeaşi împrejurare (persoane care confirmă situaţia expusă prin declaraţiile de la dosar fond) li s-au eliberat certificate prin care li s-a recunoscut calitatea de „Rănit”.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se vor respinge recursurile de faţă ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei nr. 187/F din 10 octombrie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5304/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 5439/2012. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
