ICCJ. Decizia nr. 987/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 1196/59/2010 la data de 26 noiembrie 2010, reclamantul L.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MECTS anularea Ordinului nr. 5308 din 23 septembrie 2010 emis de pârât, prin care s-a dispus încetarea contractului de management educațional încheiat de reclamant și eliberarea sa din funcția deținută, reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Timiș și plata tuturor drepturilor salariale cuvenite de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea sa.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul MECTS București a solicitat respingerea acțiunii arătând că Ordinul nr. 5308/2010 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în condițiile în care anterior, prin Ordinul nr. 4712/2010 s-a stabilit structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene care funcționează cu două posturi de inspector școlar general adjunct
Prin Sentința nr. 143 din 4 aprilie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Prin Ordinul emis de către pârâtul MECTS București sub nr. 5308 din 23 septembrie 2010 s-a dispus încetarea contractului de management educațional, încheiat de reclamantul L.I., acesta fiind eliberat din funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului Timiș.
în preambulul ordinului se face referire la faptul că în conformitate cu OMECTS nr. 4712/2010 structura organizatorică a ISJ Timiș s-a modificat în sensul funcționării cu două funcții de inspector școlar general adjunct, iar atribuțiile specifice departamentului coordonat de reclamant au fost schimbate cu mai mult de 50% astfel încât au devenit incidente prevederile cuprinse la art. IX lit. h) din contractul de management încheiat de reclamant.
S-a constatat că susținerile reclamantului potrivit cărora stabilitatea sa în funcția de inspector școlar general adjunct și contractul de management educațional au fost confirmate pe cale judiciară prin Sentința civilă nr. 366 din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2408 din 7 mai 2010 a ICCJ, sunt fără relevanță juridică, întrucât hotărârile judecătorești invocate de reclamant au vizat anularea Ordinului nr. 3898 din 6 mai 2009 emis de către pârâtul MECTS București în aplicarea dispozițiilor cuprinse în O.U.G. 37/2009, iar faptul că s-a dispus anularea ordinului și reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, cu plata tuturor drepturilor salariale aferente, nu înseamnă că s-a confirmat poziția reclamantului pe tot parcursul derulării contractului de management educațional, fiind posibil a interveni ulterior alte cauze de încetare a contractului de management sau de eliberarea reclamantului din funcție. Sentința civilă nr. 366/2010 a analizat legalitatea Ordinului nr. 3898/2009 exclusiv prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului care nu au nicio legătură cu ulterioara reorganizare a Inspectoratului Școlar al Județului Timiș.
Totodată s-a reținut că MECTS București a asigurat punerea în executare a sentinței civile anterior menționate prin Ordinul nr. 4233 din 17 iunie 2010, reclamantul fiind repus în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului Timiș începând cu data de 17 iunie 2010 dar aceasta nu înseamnă că reclamantului nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului nr. 4712 din 23 august 2010 potrivit căruia în structura organizatorică a Inspectoratului Școlar al Județului Timiș s-au prevăzut doar două funcții de inspector școlar general adjunct față de cele trei existente anterior în baza OMECT nr. 4836 din 26 august 2009.
Relativ la faptul că în emiterea ordinului de încetare a contractului de management educațional și eliberarea din funcție a reclamantului nu s-a ținut cont de faptul că reclamantul avea în derulare contractul de management până în anul 2012 invocând ocuparea postului prin concurs și prezentând situația comparativ cu profesorul H.F. al cărui contract de management educațional ar fi expirat în octombrie 2010, s-a apreciat că procedura reorganizării inițiată prin Ordinul MECTS nr. 4712 din 23 august 2010 s-a finalizat la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș prin Decizia nr. 411 din 1 septembrie 2010 prin care s-au stabilit atribuțiile celor doi inspectori școlari generali adjuncți iar ca urmare a reorganizării au devenit incidente prevederile cuprinse la art. IX lit. h) din contractul de management educațional ce permit încetarea contractului ca urmare a reorganizării, această situație fiind incidență în cazul tuturor celor trei inspectori școlari generali adjuncți ce funcțional la Inspectoratul Școlar al Județului Timiș anterior emiterii Ordinului 4712 din 23 august 2010.
în alți termeni, Curtea a reținut că odată cu reorganizarea dispusă prin ordinul anterior menționat, la data emiterii Deciziei nr. 411 din 1 septembrie 2010 a ISJ Timiș prin care s-a realizat efectiv reorganizarea și redistribuirea atribuțiilor pentru cele două posturi de inspector școlar general adjunct, deci la această dată au încetat toate cele trei contracte de management educațional ale inspectorilor școlari generali adjuncți L.I., H.F. și P.C., neavând nicio relevanță că în fapt contractul reclamantului ar fi fost valabil până la data de 5 noiembrie 2012, iar cel al profesorului H.F. ar fi fost valabil doar până în luna octombrie 2010. De vreme ce a intervenit cauza de încetare a contractului de management stipulată la art. IX lit. h) din contract nu se mai poate susține ca în fapt contractul de management al reclamantului se afla în derulare, astfel încât nu există nicio prioritate sau un criteriu mai favorabil stabilit de lege în acest sens care să conducă la concluzia că reclamantul ar fi beneficiat datorită acestui aspect, de o nouă numire pe una din cele două funcții de inspector școlar general adjunct ca urmare a Deciziei nr. 411/2010.
Câtă vreme prin Ordinul 4712/2010 nu se face nicio referire la criteriile în conformitate cu care s-ar proceda la numirea în funcție a noilor inspectori școlari generali adjuncți, reclamantul nu poate pretinde o asemenea numire care este în final rezultatul dreptului de apreciere exprimat de unitatea angajatoare. Nici faptul că anterior, reclamantul a ocupat funcția în discuție prin concurs nu prezintă relevanță juridică întrucât din conținutul Adresei nr. 7181 din 2 septembrie 2010 a ISJ Timiș rezultă că toți cei trei inspectori școlari generali adjuncți au fost încadrați pe bază de concurs pentru respectarea astfel a prevederilor cuprinse la art. 24 din Legea nr. 128/1997 cu modificările și completările ulterioare, astfel încât acest aspect nu-i conferă reclamantului o poziție privilegiată.
Astfel, în mod eronat reclamantul face referire la motivele de încetare a contractului de management educațional prevăzute la lit. b) și c) din art. IX, în condițiile în care în aceste situații încetarea contractului este rezultatul eliberării din funcție pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate sau pentru obținerea calificativului "nesatisfăcător", situații ce nu se confundă cu aceea care a intervenit în prezenta speță și anume ca urmare a reorganizării departamentelor ce asigurau exercitarea funcțiilor de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului Timiș (art. IX lit. h) din contract).
în ceea ce privește efectiva reorganizare a departamentelor în speță, Curtea a reținut că anterior reorganizării reclamantul avea în subordine compartimentele curriculum și inspecție școlară (inspectorii școlari de specialitate, activitatea educativă, învățământul special și formarea continuă), așa cum rezultă din cuprinsul Adresei nr. 7181 din 2 septembrie 2010 a ISJ Timiș, iar în urma reorganizării domeniile astfel coordonate au fost repartizate inspectorului școlar general adjunct nr. 1 (inspectorii școlari de specialitate și monitorizarea curriculumului descentralizat) respectiv inspectorului școlar general adjunct nr. 2 (învățământul special, activitatea educativă) astfel încât rezultă o reorganizare efectivă a celor trei posturi de inspector școlar general adjunct, materializată prin distribuirea atribuțiilor către cele două funcții rămase în structura inspectoratului.
Instanța nu a primit susținerea reclamantului privind aceea că măsura dispusă are conotația unei sancțiuni aplicată acestuia, având în vedere că în ordinul de eliberare din funcție nu s-a făcut nicio referire cu privire la încălcarea vreunei obligații contractuale, eliberarea din funcție nefiind rezultatul neîndeplinirii obligațiilor contractuale sau a obținerii calificativului "nesatisfăcător" ci este rezultatul încetării contractului de management ca urmare a reorganizării intervenite ce a avut drept consecințe desființarea funcției ocupată de reclamant.
Critica reclamantului potrivit căreia în preambulul ordinului atacat nu sunt cuprinse temeiuri de drept pentru eliberarea sa din funcție, Curtea a reținut că în ordin se regăsește o motivare în fapt și în drept suficientă și concludentă pentru reținerea legalității acestui act administrativ.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul L.I. criticând o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul a solicitat instanței de control judiciar să verifice legalitatea sentinței atacate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciind că aceasta a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999, a dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 128/1997 și a contractului de management, precum și din perspectiva prevederilor art. 3041C. proc. civ. care permit cercetarea cauzei sub toate aspectele.
După reluarea situației de fapt prezentată și în fața primei instanțe s-a pus accent pe inexistența unei reale și efective reorganizări a funcțiilor de inspectori școlari generali adjuncți la nivelul ISJ Timiș, eliberarea din funcție a recurentului nefiind consecutivă unei reorganizări, scopul măsurii luate fiind acela al îndepărtării acestuia din funcția de inspector școlar general adjunct deținută la ISJ Timiș.
Pentru a sublinia că eliberarea din funcție nu a vizat postul, ci persoana sa, recurentul a reiterat că: la nivelul ISJ Timiș existau trei posturi de inspector școlari generali adjuncți, iar contractele de management privind pe doi dintre aceștia expirau în 23 octombrie 2010 spre deosebire de contractul de management al reclamantului care expira la 5 noiembrie 2012; chiar dacă nu se contestă dreptul pârâtului de a proceda în condițiile la reorganizarea activității organelor din subordinea sa, însă cu respectarea principiilor legalității și stabilității, ceea ce în speță s-a nesocotit din moment ce raportat la data expirării celor trei contracte de management se impunea menținerea prioritară în funcție a reclamantului și, în secundar, a unuia dintre ceilalți doi inspectori generali adjuncți; sub acest ultim aspect numirea pe funcția deținută de reclamant a unei alte persoane (B.P.E.) demonstrează că pretinsa reorganizare a fost de fapt un mijloc insidios de înlocuire a reclamantului.
Instanța de fond nu a sancționat reaua credință a pârâtului care, sub pretextul că fișele postului funcțiilor de inspectori generali adjuncți nu se mai regăsesc la ISJ Timiș, a refuzat să depună, spre comparație, aceste documente.
Recurentul a mai arătat că sentința este nelegală și din perspectiva considerentelor care validează legalitatea ordinului său de eliberare din funcție cu încălcarea art. 31 din Legea nr. 128/1997 și a prevederilor contractului de management educațional, raportat la cele ale art. 969 C. civ.
în concret, validarea "temeiului" reorganizării activităților inspectoratului școlar, în condițiile în care o astfel de reorganizare nu este prevăzută drept cauză de încetare a contractului de management educațional, contravine legii, părților și voinței acestora consacrate de art. 969 C. civ.
Prevederile menționate în ordinul contestat nu pot constitui, în opinia recurentului, temei pentru eliberarea din funcție, fiind evident că acest act a fost emis cu încălcarea actelor normative cu forță juridică superioară (art. 24 alin. (2) și art. 31 din Legea nr. 128/1997).
A apreciat recurentul că eliberarea sa din funcție are conotația unei sancțiuni, în pofida rezultatelor deosebite pe care le-a obținut în funcția deținută.
Prin întâmpinare, MECTS a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, probatoriul administrat demonstrând că reclamantului îi sunt aplicabile prevederile Ordinului nr. 4712/2010 care stabilește structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene și a Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin anexa 38 la acest ordin fiind stabilite pentru ISJ Timiș două posturi de inspector școlar general adjunct.
Examinând cauza prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurent și în temeiul art. 3041C. proc. civ., înalta Curte reține că recursul este nefondat și că, neexistând motive pentru reformarea sentinței pronunțate de Secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara, recursul va fi respins pentru cele ce vor fi punctate în continuare:
Obiectul acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul L.I. a vizat anularea Ordinului nr. 5308 din 23 septembrie 2009 emis de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului și repunerea în situația anterioară - reintegrare și drepturi bănești.
Prin acest act administrativ individual s-a dispus încetarea contractului de management educațional încheiat de profesorul L.I. - inspector școlar general adjunct la ISJ Timiș - cu inspectorul școlar general al ISJ Timiș (art. 1), cu aceeași dată reclamantul fiind eliberat din funcția deținută ca urmare a încetării contractului de management (art. 2).
în considerentele sentinței recurate s-au urmărit și analizat logic și în acord cu prevederile legale incidente și cu probele administrate toate susținerile reclamantului care a invocat nelegalitatea ordinului și toate apărările pârâtului MECTS, așa cum se poate observa din prezentarea în detaliu a argumentației primei instanțe la începutul prezentelor considerente.
Prin cererea de recurs au fost reiterate motivele de nelegalitate verificate de instanța de fond, neaducându-se practic critici soluției de respingere a acțiunii, astfel că înalta Curte constată că în mod corect nu s-au apreciat incidente dispozițiile art. 1,art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004.
în privința motivării în fapt și în drept a ordinului a cărui anulare s-a cerut se observă că sunt expuse motivele care au condus la măsura încetării contractului de management încheiat între reclamant și ISJ Timiș, indicându-se OMECTS nr. 4712/2010 privind structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene și a Inspectoratului Școlar a Municipiului București, în concret modificarea structurii organizatorice a ISJ Timiș în sensul funcționării cu două funcții de inspector școlar adjunct și, în plus, constatându-se că atribuțiile specifice departamentului coordonat de reclamant conform structurii organizatorice a ISJ Timiș aprobate prin OMECT nr. 4836/2009 au fost schimbate cu mai mult de 50%, totodată, cu trimitere la prevederile art. IX lit. h) din contractul de management educațional. în acest context nu se poate vorbi de nemotivarea în fapt și în drept a Ordinului nr. 5308 din 23 septembrie 2009.
în privința realității reorganizării funcțiilor de inspectori școlari generali adjuncți la nivelul ISJ Timiș, recurentul reclamă practic maniera în care s-a procedat la această reorganizare, lipsa unor criterii clare, în condițiile în care dintre cei trei inspectori școlari generali adjuncți contractul de management educațional încheiat de reclamant cu ISJ Timiș se află în derulare până la 5 noiembrie 2012, spre deosebire de celelalte două contracte de management educațional, care erau încheiate până în anul 2010.
Prezumatul arbitrariu sub care autoritatea pârâtă ar fi acționat este contrazis în mod evident de înscrisurile existente la dosar, la care judecătorul fondului s-a referit în mod explicit.
Astfel, potrivit Actului nr. 7181 din 2 septembrie 2010 emis de ISJ Timiș, anterior reorganizării în temeiul Ordinului nr. 4712/2010 și Deciziei nr. 411 din 1 septembrie 2010 a ISJ Timiș reclamantul a avut în subordine compartimentele curriculum și inspecție școlară (inspectorii școlari de specialitate, activitatea educativă, învățământul special și formarea continuă). După reorganizare, domeniile subordonate au fost repartizate inspectorului școlar adjunct nr. 1 (inspectorii școlari de specialitate și monitorizarea curriculumului descentralizat) și respectiv inspectorului școlar general adjunct nr. 2(învățământul special, activitatea educativă). Așadar, atribuțiile recurentului-reclamant au fost redistribuite către cele două funcții rămase în structura ISJ Timiș, deci departamentul coordonat de reclamant și-a modificat structura, atribuțiile specifice fiind modificate cu mai mult de 50%. în acest context, a intervenit și clauza de încetare a contractului prevăzută la art. IX lit. h) din Contractul de management nr. 11185 din 5 noiembrie 2008.
Chiar în lipsa unor criterii exprese după care se procedează la numirea în funcție urmare reorganizării, nu se poate nega dreptul la apreciere al unității angajatoare, fiind nerelevant din punct de vedere juridic că recurentul-reclamant a ocupat funcția prin concurs, cum se altfel este nerelevantă și data expirării contractului de management educațional, justificarea emiterii Ordinului contestat fiind lămurită deja.
De asemenea pentru argumentele prezentate și reținute și de instanța de fond, nu poate fi primită susținerea recurentului că s-au încălcat principiile legalității și stabilității în exercitarea funcției publice prevăzută în art. 3 lit. a) și f) din Legea nr. 188/1999, că pretinsa reorganizare reprezintă un pretext de aparență de legalitate pentru înlocuirea sa din funcția pe care a deținut-o până la emiterea Ordinului nr. 5308/2010 și nicidecum că scopul acestuia a fost unul sancționator în pofida rezultatelor bune obținute în exercitarea funcției de inspector școlar general adjunct, pe care autoritatea pârâtă nu i le-a contestat.
Nu vor fi primite nici susținerile recurentului referitoare la ignorarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și art. 31 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, deoarece pe de o parte aceste norme nu au constituit temei al emiterii actului cenzurat pe cale judecătorească și pe de altă parte, față de obiectul ordinului care privește încetarea contractului de management.
Reținând că era corectă și legală concluzia instanței Curții de Apel care a menținut ordinul contestat ca fiind legal, văzând și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 985/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 989/2012. Contencios → |
|---|
