ICCJ. Decizia nr. 277/2013. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr 277/2013
Dosar nr. 10270/2/2010
Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 25 octombrie 2010, reclamanţii C.M. şi C.Ş. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Pentru cetăţenie au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a le soluţiona cererea de redobândire a cetăţeniei române şi să fie obligată pârâta să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetăţeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii instanţei; să fie obligată pârâta să comunice, ulterior analizării cererii, Ordinul de redobândire a cetăţeniei române prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la sediul ales, în termen de maxim 30 de zile de la data analizării sau avizării cererii de redobândire a cetăţeniei române (indiferent dacă acesta este negativ sau pozitiv); să oblige pârâta să plătească suma de 100 lei pe fiecare zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii de la data introducerii acţiunii şi până la data primirii Ordinului de redobândire a cetăţeniei române.
In motivarea cererii, reclamanţii au arătat că au formulat cererile de redobândire a cetăţeniei române în data de 14 aprilie 2010 la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti primind număr de Dosar nr. 12671/2010, C.M., respectiv Dosar nr. 12741/2010, C.Ş., iar până la momentul sesizării instanţei a fost depăşit termenul de 5 luni prevăzut de art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 19 septembrie 2011, pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Hotărârea instanţei de fond.
Prin Sentinţa nr. 4747 din 20 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii C.M. şi C.Ş. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Pentru Cetăţenie.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin Ordinele Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. 45/ P din 31 ianuarie 2011, respectiv nr. 150/P din 25 martie 2011, reclamanţilor le-au fost aprobate cererile de redobândire a cetăţeniei române, astfel încât nu se poate susţine că pârâta ar fi exprimat explicit, cu exces de putere, voinţa de a nu soluţiona cererile reclamanţilor, dat fiind că dispoziţiile legii contenciosului administrativ nu asimilează refuzul nejustificat cu nerespectarea termenului legal de soluţionare a cererii.
Recursul.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii C.M. şi C.Ş., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, au arătat că de la data formulării cererilor de redobândire a cetăţeniei romane şi până la emiterea ordinului s-a scurs un termen aproape 6 luni, cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991, solicitând modificarea sentinţei atacate in sensul respingerii acţiunii ca rămasă fără obiect şi acordării cheltuielilor de judecată in temeiul art. 274 și art.275 C. proc. civ.
Procedura în fața instanței de recurs
Intimata – pârâtă a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat că recursul nu a fost timbrat, deşi recurenţii au fost citaţi cu menţiunea achitării taxei datorate pentru soluţionarea recursului declarat.Înalta Curte reţine că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 lei şi cu 0,15 lei timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997.
Având în vedere faptul că recurenţii nu şi-au îndeplinit obligaţia ce le revenea, conform prevederilor legale arătate, Curtea va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 şi, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de C.M. şi C.Ş. împotriva Sentinţei civile nr. 4747 din 20 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 276/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 278/2013. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
