ICCJ. Decizia nr. 4675/2013. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4675/2013
Dosar nr. 1979/90/2007**
Şedinţa publică de la 27 martie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată la 2 februarie 2007 în Dosarul nr. 715/90/2007, reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea, prin primar, a solicitat obligarea pârâtei SC "U." SA Râmnicu Vâlcea să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 1.074,77 mp, aferent construcţiei, situat în Piaţa Centrală a Municipiului Râmnicu Vâlcea.
La termenul de judecată din 21 octombrie 2008, pârâta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea a invocat excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 54/2008 pentru modificarea şi completarea unor anexe ale Hotărârii Guvernului nr. 1302/2001 privind atestarea domeniului public al Judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea, solicitând să se constate nelegalitatea parţială a acestui act cu privire la bunurile înscrise la poziţia nr. 86 şi respectiv, poziţia nr. 1.124.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 45/F - C din 11 februarie 2009, Curtea de Apel Piteşti a respins excepţia de nelegalitate, reţinând că H.G. nr. 54/2008 a fost emisă pe baza Hotărârii nr. 5/2004 a Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, a cărei legalitate a fost verificată şi constatată prin Sentinţa nr. 1.193/C din 29 septembrie 2005 a Tribunalului Sibiu, irevocabilă prin Decizia nr. 10 din 4 ianuarie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.
Recursul declarat de pârâta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia nr. 5487 din 9 decembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost casată hotărârea primei instanţe şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Instanţa de recurs a reţinut că, judecătorul fondului a analizat pur formal legalitatea actului administrativ contestat, numai din perspectiva procedurii de emitere, fără a se verifica dacă acest act este conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 213/1998. De asemenea, s-a considerat că, în mod greşit, a fost respinsă administrarea oricăror alte probe cu privire la modul în care bunurile înscrise în anexa hotărârii de Guvern au intrat în proprietatea publică a municipiului Râmnicu Vâlcea.
După rejudecare, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a pronunţat prin Sentinţa nr. 42/F - CONT din 12 octombrie 2011, prin care a admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea şi a constatat nelegalitatea H.G. nr. 54/2008, în privinţa poziţiei nr. 86 "Teren aferent Hală Piaţă Centrală" din Anexa nr. 1 şi parţial în privinţa poziţiei nr. 1.124 "Hală Piaţa Centrală - S.cam.lat. = 68,82 mp" din aceeaşi anexă, obligând pârâtul Guvernul României să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.010 RON.
Recursurile declarate împotriva acestei sentinţe de reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea, pârâtul Guvernul României şi pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea au fost admise prin Decizia nr. 1863 din 5 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi s-a dispus casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Decizia instanţei de control judiciar s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 24 alin. (1) C. proc. civ., reţinându-se că, acelaşi magistrat, aflat în stare de incompatibilitate, a procedat în mod nelegal la judecarea din nou a excepţiei de nelegalitate, ceea ce a impus trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, dar în compunere legală.
În fond după casare, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Sentinţa nr. 335/F - CONT din 26 septembrie 2012, prin care a admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea şi a constatat nelegalitatea H.G. nr. 54/2008 pentru poziţia nr. 86 "Teren aferent Hală Piaţă Centrală" din Anexa nr. 1 şi parţial pentru poziţia nr. 1.124 "Hală Piaţa Centrală - C.com.lat. = 68,82 mp" din aceeaşi anexă, obligând pârâtul Guvernul României să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.010 RON.
Instanţa de fond a reţinut, din examinarea extraselor de carte funciară depuse la dosar, că reclamanta a fost înscrisă cu dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial Hală Piaţă Centrală şi terenul aferent în temeiul certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria VL nr. AA/1994 emis de Consiliul Judeţean Vâlcea în baza Deciziei nr. 290 din 12 iulie 1973 a Consiliului Popular Judeţean Vâlcea şi a actului de dezmembrare autentificat sub nr. BB/2008, precum şi a Deciziei civile nr. 134/R/2008.
Identitatea între terenul aferent halei şi spaţiilor comerciale laterale, consemnate în H.G. nr. 54/2008 cu acelea pentru care au fost emise extrasele de carte funciară, atestând dreptul de proprietate al reclamantei, a fost constatată de judecătorul fondului şi pe baza concluziilor exprimate de expertul de specialitate desemnat în cauză şi de experţii observatori desemnaţi de părţi.
De asemenea, s-a reţinut că, prin probele administrate, nu s-a făcut dovada titlului în baza căruia Guvernul a inclus în domeniul public al Municipiului Râmnicu Vâlcea şi terenul în suprafaţă de 1.074,77 mp aferent halei şi staţiilor comerciale laterale.
În acest context, judecătorul fondului a considerat că, Hotărârea nr. 5/2004 a Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, chiar confirmată sub aspectul legalităţii prin hotărâre judecătorească irevocabilă, nu valorează titlu de proprietate, pentru că inventarierea în domeniul public urma să se facă numai în legătură cu bunuri asupra cărora nu existau dubii din punctul de vedere al proprietăţii în favoarea Municipiului Râmnicu Vâlcea.
În concluzie, s-a apreciat că H.G. nr. 54/2008 nu este legală în privinţa menţiunilor vizând aprobarea în inventarul domeniului public al Municipiului Râmnicu Vâlcea a terenului în suprafaţă de 1.074,77 mp şi a camerelor laterale Halei Pieţei Centrale în suprafaţă de 68,82 mp.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea şi pârâţii Guvernul României şi Municipiul Râmnicu Vâlcea.
În recursul declarat de reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea s-a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a considerat ca fiind legală poziţia nr. 1.124 înscrisă în Anexa nr. 1 din H.G. nr. 54/2008 privind modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001, în condiţiile în care emitentul actului nu a depus nicio dovadă din care să rezulte că bunurile înscrise la această poziţie au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România este parte şi a legilor în vigoare la data preluării de către stat, aşa cum se prevede în art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Recurenta-reclamantă a învederat că instanţa de fond nu a motivat legalitatea actului administrativ contestat, deşi a depus înscrisuri prin care a dovedit încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 213/1998, art. 480 şi urm. din vechiul C. civ., art. 44 din Constituţia României şi Primului Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care protejează dreptul fundamental de proprietate.
În acest sens, recurenta-reclamantă a evidenţiat că, în prezent, figurează în cartea funciară ca proprietar al imobilelor înscrise la poziţiile nr. 86 şi nr. 1.124 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 54/2008.
Considerându-se vătămată prin atestarea apartenenţei la domeniul public a unui imobil care îi aparţine, recurenta-reclamantă a precizat că existenţa unei hotărâri a consiliului local cu privire la bunul respectiv nu scuteşte unitatea administrativ-teritorială de obligaţia de a face dovada că acel bun a intrat în mod legal în proprietatea sa publică.
Pârâtul Guvernul României a indicat motivele de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii excepţiei de nelegalitate invocate de reclamanta SC "U." SA.
Recurentul-pârât a susţinut că instanţa de fond a schimbat natura actului dedus judecăţii şi a aplicat greşit legea, deoarece a procedat la o adevărată comparare a titlurilor de proprietate invocate de părţi, deşi aceasta se va realiza de către instanţa de drept comun, în Dosarul nr. 715/90/2007 al Tribunalului Vâlcea, suspendat până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate.
Legalitatea H.G. nr. 54/2008 a fost invocată şi în recurs de către recurentul-pârât, în calitate de autoritate emitentă, arătându-se că acest act a fost întocmit în baza Hotărârii nr. 5 din 29 ianuarie 2004, adoptată de Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, prin care a fost inventariat în domeniul public al municipiului terenul în suprafaţă de 1.074,77 mp.
În condiţiile în care, prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat că este legală Hotărârea nr. 5 din 29 ianuarie 2004, recurentul-pârât a învederat că instanţa de fond a procedat în mod greşit la o nouă analiză a hotărârii respective, ca operaţiunea administrativă care a stat la baza adoptării H.G. nr. 54/2008.
Pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea a invocat de asemenea motivele de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în sensul respingerii excepţiei de nelegalitate invocate de reclamanta SC "U." SA.
Recurentul-pârât a susţinut că instanţa de fond a procedat fără temei la o adevărată comparare a titlurilor de proprietate prezentate de părţi, dând în final eficienţă numai certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis pentru societatea intimată, deşi această analiză urmează să fie efectuată în Dosarul nr. 715/90/2007 al Tribunalului Vâlcea.
Recurentul-pârât a învederat că H.G. nr. 54/2008 a fost emisă în baza Hotărârii nr. 5 din 29 ianuarie 2004 a Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, în privinţa căreia s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă conformitatea cu dispoziţiile art. 19 şi urm. din Legea nr. 213/1998, cu dispoziţiile din Normele tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, aprobate prin H.G. nr. 548/1999, şi cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.
Din acest motiv, s-a arătat că nu este suficient a se reţine că intimata-reclamantă deţine un certificat de atestare a dreptului de proprietate emis în baza Hotărârii nr. 834/1991, fără a se avea în vedere că şi Municipiul Râmnicu Vâlcea are un titlu emis în baza Legii nr. 213/1998, precum şi acte de proprietate primare, respectiv decret de expropriere şi autorizaţie de construcţie.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Municipiul Râmnicu Vâlcea şi va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC "U." SA, pentru următoarele considerente:
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Prin Anexa nr. 1 a H.G. nr. 54/2008 pentru aprobarea şi completarea unor anexe ale H.G. nr. 1302/2001 cu privire la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Râmnicu Vâlcea, la poziţia nr. 86, ca bun imobil, este înscris terenul în suprafaţă de 1.074,77 mp, aferent Halei Pieţei Centrale, situat în Municipiul Râmnicu Vâlcea, şi având ca temei pentru situaţia sa juridică Hotărârea nr. 5 din 29 ianuarie 2004 a Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea.
În aceeaşi anexă a actului administrativ, la poziţia nr. 1.124, ca bun imobil, este înscrisă Hala Pieţei Centrale, cu următoarele suprafeţe: subsol = 382,62 mp, subsol = 313,54 mp, parter = 987,07 mp, camere laterale = 68,82 mp, situate în Municipiul Râmnicu Vâlcea, şi având de asemenea ca temei pentru situaţia juridică Hotărârea nr. 5 din 29 ianuarie 2004 a Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Excepţia de nelegalitate invocată de reclamanta SC "U." SA cu privire la poziţiile nr. 86 şi nr. 1.124 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 54/2008 a fost greşit admisă de instanţa de fond şi aceasta, cu atât mai mult cu cât, se constată că, la data de 21 octombrie 2008, când a fost formulată excepţia, nu au fost indicate dispoziţiile legale pretins a fi încălcate prin actul administrativ contestat, ca o primă condiţie obligatorie impusă de dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admisibilitatea cererii de sesizare a instanţei de contencios administrativ competente să se pronunţe asupra excepţiei.
Această cerinţă legală a fost realizată ulterior sesizării Curţii de Apel Piteşti, ca instanţă de contencios administrativ, prin cererea depusă la data de 21 ianuarie 2009, în care reclamanta a precizat că invocă excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 54/2008 pentru încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 213/1998, art. 480 şi urm. C. civ., art. 1 şi urm. din Legea nr. 33/1994, art. 44 din Constituţia României şi Primului Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Prin raportare la aceste norme legale cu forţă juridică superioară, pretins a fi fost încălcate, operaţiune necesară soluţionării excepţiei de nelegalitate şi independentă de verificarea dreptului de proprietate, pentru care este competentă instanţa de drept comun, se constată că este legală H.G. nr. 54/2008, cu privire la bunurile imobile înscrise la poziţiile nr. 86 şi nr. 1.124 din Anexa nr. 1.
Reclamanta a invocat neîntemeiat încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 213/1998, care reglementează modurile de dobândire a proprietăţii publice, stabilind că dreptul de proprietate publică se dobândeşte: a) pe cale naturală; b) prin achiziţii efectuate în condiţiile legii; c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică; d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judeţean sau de consiliul local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public; e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică; f) prin alte moduri prevăzute de lege.
Aceeaşi lege prevede în art. 21 că inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unui municipiu se întocmeşte de comisii special constituite, conduse de primar şi după ce se însuşeşte de consiliul local, se centralizează de consiliul judeţean şi se trimite Guvernului, pentru ca, această prin hotărâre, să ateste apartenenţa bunurilor la domeniul public de interes local.
În conformitate cu aceste prevederi legale, H.G. nr. 54/2008 a fost emisă în baza Hotărârii nr. 5 din 29 ianuarie 2004, prin care Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea a aprobat completarea listei bunurilor aparţinând domeniului public al Municipiului Râmnicu Vâlcea cu imobilul construcţie şi teren Hala Piaţa Centrală situat în Municipiul Râmnicu Vâlcea, astfel: teren în suprafaţă de 1.075 mp şi construcţie (subsol, parter şi cameră laterală).
Acţiunea formulată de reclamantă pentru anularea Hotărârii nr. 5 din 29 ianuarie 2004 a fost respinsă ca nefondată prin Sentinţa civilă nr. 1.193/C din 29 septembrie 2005 a Tribunalului Sibiu, irevocabilă prin Decizia nr. 10 din 4 ianuarie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.
În consecinţă, H.G. nr. 54/2008 a fost legal emisă în baza actului administrativ prevăzut de Legea nr. 213/1998 pentru însuşirea inventarului bunurilor din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, a cărui legalitate a fost constată cu autoritate de lucru judecat în litigiul iniţiat de reclamantă în considerarea aceleiaşi situaţii de fapt care a fost invocată şi în prezenta cauză pentru cele două bunuri imobile.
În recursul declarat de reclamantă s-a susţinut neîntemeiat că hotărârea judecătorească irevocabilă menţionată anterior nu are relevanţă în prezenta cauză, deşi la pronunţarea acesteia au fost avute în vedere dovezile administrate de Municipiul Râmnicu Vâlcea cu privire la dreptul său de proprietate asupra bunurilor înscrise în inventarul bunurilor din domeniul său public.
Astfel, pe baza înscrisurilor depuse în Dosarul nr. 993/2004 al Tribunalului Vâlcea, s-a reţinut că, atât construcţia Halei Pieţei Centrale, cât şi terenul aferent fac parte din domeniul public de interes local, conform afectaţiunii date celor două imobile de fosta Comună Urbană Râmnicu Vâlcea, antecesoarea municipiului pârât, şi anume organizarea unei pieţe agroindustriale.
Aceleaşi concluzii sunt cuprinse şi în raportul de expertiză de specialitate efectuat în prezenta cauză şi din care rezultă că Hala Piaţa Centrală este o construcţie realizată pe un proiect datat 8 iulie 1899, extinsă şi recompartimentată după anul 1925, pe un teren provenit în urma exproprierilor efectuate de la proprietarii din zonă, conform copiei după Jurnalul nr. 3.122 din 23 martie 1899. Suprafaţa totală de teren expropriat, cu plata de despăgubiri, a fost nivelul anului 1899 în suprafaţă de 5.794,69 mp.
Excepţia de nelegalitate a fost invocată de asemenea în mod neîntemeiat, pentru pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţia României şi ale Primului Protocol adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Legea nr. 33/1994, întrucât H.G. nr. 54/2008 nu reprezintă un act de trecere forţată a imobilelor din domeniul privat în cel public, similar unei exproprieri, ci doar confirmă regimul juridic al unor bunuri enumerate în acte ale autorităţilor publice locale, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională în Decizia nr. 1.031 din 14 septembrie 2010, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, excepţie invocată de reclamanta SC "U." SA în prezenta cauză, în primul ciclu procesual.
Reclamanta a invocat neîntemeiat şi încălcarea dispoziţiilor art. 480 şi urm. în vechiul C. civ., deşi actul administrativ contestat, pe calea incidentă a excepţiei de nelegalitate, nu este constitutiv de drepturi reale, atestând regimul juridic al bunurilor cuprinse în inventarul întocmit şi aprobat cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă impuse de lege, astfel cum s-a constatat în mod irevocabil prin Sentinţa civilă nr. 1.193/C din 29 septembrie 2005 a Tribunalului Sibiu.
În consecinţă, raportat la motivele invocate în susţinerea excepţiei de nelegalitate şi faţă de situaţia juridică a celor două bunuri imobile, reprezentând terenul aferent Halei Pieţei Centrale Râmnicu Vâlcea şi camerele laterale, atât la data inventarierii, cât şi la data atestării lor în proprietatea publică a Municipiului Râmnicu Vâlcea, se constată că H.G. nr. 54/2008 a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie şi nu este de natură prin conţinutul său să vatăme drepturile recunoscute de lege reclamantei, pentru ocrotirea cărora aceasta are posibilitatea exercitării căilor prevăzute de lege la instanţa de drept comun.
Cercetând concordanţa actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea cărora a fost emis, potrivit principiului ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, şi de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, instanţa de control judiciar constată că, în mod greşit, a fost admisă excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 54/2008 prin sentinţa recurată în cauză.
Pentru considerentele care au fost expuse, Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Municipiul Râmnicu Vâlcea, va modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii ca nefondată a excepţiei de nelegalitate invocată de reclamanta SC "U." SA Râmnicu Vâlcea, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă împotriva aceleiaşi hotărâri.
2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Municipiul Râmnicu Vâlcea, va modifica hotărârea atacată, în sensul că va respinge excepţia de nelegalitate invocată de SC "U." SA, ca nefondată.
Prin aplicarea aceloraşi prevederi legale, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de SC "U." SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC U. SA Râmnicu Vâlcea împotriva Sentinţei nr. 335/F-CONT din 26 septembrie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursurile declarate de Municipiul Râmnicu Vâlcea, prin primar, şi Guvernul României împotriva aceleiaşi sentinţe şi, în consecinţă, modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge excepţia de nelegalitate invocată de SC U. SA Râmnicu Vâlcea, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2013.
Procesat de GGC - AZ
← ICCJ. Decizia nr. 4607/2013. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 4687/2013. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|