ICCJ. Decizia nr. 5154/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5154/2013
Dosar nr. 2249/54/2012
Şedinţa publică de la 24 aprilie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 25 iunie 2012 şi înregistrată sub nr. 5902/101/2012, reclamanta B.P., în contradictoriu cu pârâţii Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Casa de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale a solicitat anularea Deciziei din 23 martie 2012, cât şi a Avizului Comisiei Superioare din 15 mai 2012, menţinerea în gradul de invaliditate III şi obligarea pârâţilor la plata daunelor materiale, reprezentând contravaloarea pensiei, de la data emiterii deciziei, începând cu luna mai 2012 şi până la data reînceperii plăţii efective a pensiei, la plata penalităţilor, precum şi la cheltuieli de judecată. A mai solicitat stabilirea unui termen de executare de 30 zile de la data pronunţării hotărârii.
În motivarea acţiunii a arătat, în esenţă, că este pensionară începând cu data de 21 martie 2011, cu pensie de invaliditate cu gradul III, iar la data de 20 martie 2012, data revizuirii, a fost emisă decizia prin care a fost trecută din gradul 3 de invaliditate în gradul 0, în urma unui control evaziv şi fără a se face o abordare individualizată a cazului său.
Tribunalul Mehedinţi prin Sentinţa nr. 4159 din 22 octombrie 2012 a admis excepţia de necompetenţă materială.
În considerentele sentinţei s-au reţinut următoarele:
Prin Decizia asupra capacităţii de muncă din 23 martie 2012, emisă de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, şi Avizul Comisiei Superioare din 15 mai 2012 s-a stabilit că reclamanta nu se încadrează în grad de invaliditate.
Prin cererea dedusă judecăţii reclamanta a solicitat anularea Deciziei din 23 martie 2012, emisă de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, cât şi a Avizului Comisiei Superioare din 15 mai 2012, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 1 şi urm. din Legea nr. 554/2004.
A reţinut tribunalul că decizia şi avizul contestate de reclamantă au fost emise de o instituţie centrală, respectiv Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, din structura Casei Naţionale de Pensii Publice.
Astfel, faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 s-a reţinut că îi revine Curţii de Apel Craiova, în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamantei, competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii.
Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Craiova, care a fost înregistrat sub nr. 2249/54/2012.
Curtea de Apel Craiova a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale.
Prin Sentinţa nr. 8 din 18 ianuarie 2013, Curtea de Apel Craiova a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a apreciat că în raport de dispoziţiile legii speciale referitoare la competenţa materială aplicabile speţei, Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, instanţa competentă este tribunalul, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar, cum reclamanta a optat pentru instanţa de la domiciliul său, nu se mai poate pune în discuţie competenţa teritorială a instanţei în soluţionarea cauzei.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă:
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Acţiunea formulată de reclamantă are ca obiect anularea Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă din 23 martie 2012, emisă de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, şi a Avizului emis de Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.
Aşa cum reiese şi din cuprinsul cererii de chemare în judecată, temeiul juridic indicat de reclamantă este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit art. 71 alin. (1), (3), (6), (8), (9) din actul normativ menţionat, evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale. În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării. Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Potrivit art. 153 lit. d) din aceeaşi lege, tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii privind deciziile de pensie.
Având în vedere considerentele expuse şi faţă de dispoziţiile legale cuprinse în legea specială aplicabilă speţei, în temeiul art. 22 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta B.P. în contradictoriu cu pârâţii Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Casa de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale în favoarea Tribunalului Mehedinţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 aprilie 2013.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 5152/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 5155/2013. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
