ICCJ. Decizia nr. 5228/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5228/2013
Dosar nr. 248/42/2011
Şedinţa publică de la 9 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, reclamanta S.C. D.P. SRL Măgureni a solicitat, în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit anularea Deciziei nr. 549 din 12 ianuarie 2011 de soluţionare a contestaţiei formulate de S.C. D.P. SRL, anularea Procesului-verbal de constatare încheiat la data de 26 octombrie 2010 privind proiectul "Investiţie nouă, fabrică de preparate din carne în comuna Măgureni, judeţul Prahova" prin care s-a stabilit că societatea datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene suma de 2.940.389,58 RON şi obligarea instituţiei pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că societatea a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de 3.980.954 RON alcătuită din 75% contribuţia financiară a Uniunii Europene prin Program SAPARD şi 25% cofinanţare naţională de la Bugetul de stat al României, în baza contractului CI.1220133100034 din 12 septembrie 2005 pentru proiectul "Investiţie nouă, fabrică de preparate din carne în comuna Măgureni, judeţul Prahova" şi că proiectul, în valoare totală de 7.961.909 RON, a fost finalizat, pe parcursul derulării contractului de finanţare, modul de implementare a acestuia făcând obiect al unor controale efectuate de: Direcţia Control şi Antifraudă din cadrul APDRP, Autoritatea de audit a Curţii de Conturi a României etc.
A mai arătat reclamanta că în urma acestor controale s-a constatat că societatea a îndeplinit cerinţele legale pentru a beneficia de fondurile SAPARD, neexistând nereguli în ceea ce priveşte organizarea licitaţiei pentru achiziţia de bunuri - echipamente procesare carne, echipamente pentru ambalare, marcare, etichetare, echipamente igienizare şi echipamente laborator.
După o perioadă de câţiva ani de la data finalizării investiţiei, Oficiul European de Luptă Antifraudă, prin Nota de informare nr. D/0076271 din 1 septembrie 2009, a sesizat Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu solicitarea de a demara o nouă verificare a modalităţii de desfăşurare a licitaţiei datorită unor nereguli sesizate la unele dintre societăţile participante.
S-a susţinut că instituţia europeană a solicitat doar clarificări cu privire la situaţia de fapt, fără a se pronunţa asupra legalităţii sau ilegalităţii procedurii de implementare a programului, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit procedând la un nou control prevalându-se de nota de informare.
A opinat reclamanta că fără a analiza în detaliu documentaţia prezentată, reprezentanţii autorităţii A.P.I.A. au încheiat procesul-verbal înregistrat sub nr. 5609 din 26 martie 2010, prin care societatea a fost obligată să restituie suma de 1.019.387,65 RON reprezentând sprijinul financiar nerambursabil acordat în baza contractului de finanţare nr. 650 din 6 aprilie 2006, convenţie încheiată în conformitate cu contractul cadru nr. C 1.1220133100034 din 12 septembrie 2005 pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil în condiţiile Programului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală SAPARD România.
Reclamanta a precizat că a atacat în instanţă acest act administrativ-fiscal, litigiul aflându-se pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, ca instanţă de fond, însă, deşi valabilitatea acestuia este pusă la îndoială, actul fiind supus controlului judiciar, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova - prin Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a Judeţului Prahova a demarat executarea silită, emiţând Titlul executoriu nr. 41280 din 23 iulie 2010 în dosarul de executare nr. 139/2010 prin care s-au stabilit în sarcina societăţii obligaţii fiscale de 1.071.376,42 RON, din care fonduri comunitare în cuantum de 1.019.387,65 RON şi majorări de întârziere în cuantum de 51.988,77 RON, în baza titlului executoriu fiind emisă somaţia nr. 41279 din 23 iulie 2010 în vederea achitării în termen de 15 zile a sumele în speţă.
S-a mai învederat că împotriva acestor acte de executare societatea a formulat o contestaţie la executare aflată pe rolul Judecătoriei Câmpina, instanţa de fond suspendând executarea silită până la soluţionarea litigiului.
Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au efectuat un nou control la societate, care s-a finalizat prin întocmirea procesului-verbal de constatare din data de 26 octombrie 2010, prin care i s-a solicitat să ramburseze şi diferenţa de 2.940.389,58 RON din finanţarea obţinută, motivul avut în vedere de autoritate fiind acela că licitaţia organizată de societatea reclamantă pentru achiziţia de echipamente pentru procesarea şi ambalarea produselor din carne, ar fi fost fraudată prin includerea unei oferte "false".
Apreciind că acest titlu de creanţă este nelegal şi nefondat, fiind rezultatul unui vădit abuz de drept din partea reprezentanţilor autorităţii menţionate, societatea a formulat o contestaţie în baza dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 549 din 12 ianuarie 2011.
În raport cu aspectele reţinute prin actele emise de autoritatea pârâtă, reclamanta a arătat că de la data organizării licitaţiei şi până la promovarea acţiunii au trecut aproape 5 ani, în toată această perioadă existând mai mult controale care au avut drept obiectiv verificarea legalităţii procedurii achiziţiei de echipamente.
Din această perspectivă, reclamanta a mai precizat că anterior încheierii contractului de furnizare nr. 650 din 6 aprilie 2006 cu R.K.G., întreaga documentaţie fusese verificată şi avizată favorabil de Agenţia SAPARD şi, în vederea realizării unei documentaţii legale, societatea a încheiat un contract de consultanţă cu specialişti, aceştia fiind cei care s-au ocupat de verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de către societăţile participante la licitaţie.
De asemenea, la data verificării de către reprezentanţii Agenţiei SAPARD a acestor documente nu s-a făcut nicio obiecţie în ceea ce priveşte societăţile participante la licitaţie, documentele fiind avizate favorabil şi aprobate, după realizarea licitaţiei, dar înainte de încheierea contractului cu societatea ce a obţinut cel mai mare punctaj, modalitatea de desfăşurare a licitaţiei fiind verificată de reprezentanţii Agenţiei SAPARD, fiind aplicate două ştampile şi două semnături pentru legalitate din partea reprezentanţilor acesteia, fiecare etapă a derulării contractului fiind supervizată, avizată şi aprobată de experţii din cadrul Serviciilor tehnice delegate ale Agenţiei SAPARD, actuala Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
S-a precizat că au respectat şi prevederile menţionate în Ghidul Solicitantului - Agenţia SAPARD România susţinând că, după cum rezultă din acest document, dacă societatea reclamantă nu îndeplinea condiţiile legale privitoare la procedura achiziţiei sau dacă existau suspiciuni cu privire la legalitatea acesteia, Agenţia SAPARD ar fi împiedicat finalizarea proiectului în sensul că societatea nu ar mai fi primit finanţarea nerambursabilă, aceasta cu atât mai mult cu cât, în perioada implementării proiectului şi a derulării contractului nr. C1. 1220133100034 din 12 septembrie 2005, toate regulile, normele şi procedurile de implementare, valabile la acea dată, erau obligatorii pentru toate părţile implicate în program.
Mai mult, a mai învederat reclamanta, la data efectuării ultimului control, documentele nu conţineau elemente noi care să schimbe situaţia şi nici nu au prezentat alte documente suplimentare care să contrazică ori să anuleze documentaţia care a stat la baza finanţării şi, cu toate acestea, în procesul-verbal de constatare arătat, se concluzionează că societatea, în calitate de beneficiar, a încălcat dispoziţiile generale din contractul de finanţare în sensul că nu a acţionat cu vigilenţă şi profesionalism în implementarea proiectului.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia una dintre societăţile participante, respectiv S.C. S.I.S. SRL, a avut o ofertă falsă, semnătura reprezentantului şi ştampila fiind falsificate, reclamanta a opinat că o astfel de împrejurare, dacă există, nu îi poate fi imputată, întrucât, după cum rezultă din dosarul de achiziţie, societatea a purtat o corespondenţă cu S.C. S.I.S. SRL în vederea participării acesteia la licitaţia pe care a organizat-o, fiecare participant răspunzând pentru datele furnizate, entitatea organizatoare a licitaţiei neavând posibilitatea să verifice decât aparenţa de legalitate a actelor primite.
Corespondenţa s-a purtat, în principal, prin intermediul faxului, aşa cum a solicitat prin adresa nr. 620 din 22 martie 2006, or, parte dintre actele care se află la dosarul de achiziţie, respectiv cele originale, în limba italiană, fiind trimise prin fax, au în partea de sus, dovada mijlocului de transmitere, respectiv data şi numărul de fax de la care provin, rezultând astfel că înscrisurile au fost transmise de la faxul societăţii italiene, ceea ce exclude susţinerea reprezentantului acesteia că nu are cunoştinţă despre S.C. D.P. SRL.
În consecinţă, a apreciat reclamanta, S.C. S.I.S.S. a participat cu o ofertă valabilă la procedura de achiziţie pe care a iniţiat-o, orice negare ulterioară, fără probe solide, fiind rezultatul conflictului cu societatea pe care a mandatat-o pentru a-i reprezenta interesele pe piaţa românească, iar în ipoteza în care s-ar aprecia că oferta este falsă, nu i se poate imputa nicio culpă deoarece societatea ofertantă avea un mandatar aparent care a întocmit oferta în condiţiile impuse de lege.
Totodată, a mai arătat reclamanta, contractul de furnizare a fost încheiat cu o altă societate iar utilajele achiziţionate sunt performante, corespund din punct de vedere calitativ cerinţelor noastre astfel încât sunt folosite în procesul de producţie fără a fi existat până în prezent vreo problemă referitoare la funcţionarea acestora, precizându-se şi că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întocmit procese-verbale de constatare reprezentând titluri de creanţă prin care a solicitat returnarea tuturor fondurilor obţinute prin programe SAPARD de la un număr foarte mare de societăţi din industria cărnii, acuzându-le de fraudare a licitaţiilor, or, pare practic imposibil ca toate acestea să fi întocmit acte false în dosarele de achiziţie cu privire la acelaşi participant la licitaţie, respectiv S.C. S.I.S. SRL Italia.
Pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiate, susţinând în esenţă că prin nota de informare nr. D/0076271 din 01 septembrie 2009, înregistrată la APDRP cu nr. 19407 din 09 septembrie 2009 privind proiectul nr. C1.1220133100034 din 12 septembrie 2005 "Investiţie nouă, fabrică de preparate din carne în com. Măgureni, jud. Prahova" finanţat din Programul SAPARD, O. a adus la cunoştinţa A.P.D.R.P. o serie de nereguli cu privire la implementarea de către S.C. D.P. SRL, a proiectului arătat, evidenţiindu-se faptul că ofertele folosite în sprijinul cererii de fonduri SAPARD de către S.C. D.P. SRL, sunt false.
S-a precizat că reclamanta avea obligaţia să contacteze personal potenţialii furnizori pentru a obţine trei oferte independente astfel, rezultând că S.C. D.P. SRL avea cunoştinţă de neregularităţile comise şi, mai mult decât atât, cu ocazia controlului pe teren, O. a obţinut copiile unui schimb de email-uri între S.C. G.K.M.G. SRL (societatea fiind o filială în România a societăţii R.K.G., W., Germania) şi S.I.S. SRL din care rezultă faptul că, având informaţia efectuării unor investigaţii, au fost făcute demersuri de către societatea G. cu scopul de a influenţa compania italiană în ascunderea dovezilor care trădau falsurile făcute.
O. a obţinut de asemenea, o altă serie de email-uri prin care societatea G. (cu patru zile înainte de efectuarea deplasării din Italia a delegaţiei O.) solicita societăţii S.S. să facă dovada capacităţii sale de a furniza utilaje şi echipamente pentru industria de procesare a cărnii, iar răspunsul dat a fost acela că poate vinde astfel de echipamente, dar nu poate asigura niciun fel de consultanţă sau asistenţă tehnică, întrucât activitatea principală a companiei este producerea şi vânzarea de echipamente de făcut gheaţă. O. a precizat că din acest schimb de email-uri rezultă clar că S.C. G.K.M. SRL, cunoştea faptul că anumite investigaţii erau în derulare şi că aceste email-uri aveau drept scop să influenţeze compania italiană în vederea ascunderii dovezilor. De asemenea, s-a suspectat că ofertele false au fost întocmite de către compania S.C. G.K.M. SRL, astfel având în vedere că solicitanţii trebuie să contacteze personal potenţialii furnizori pentru a primi trei oferte independente, aceştia cunoşteau neregularităţile comise.
O. a mai evidenţiat faptul că între două societăţi din cele trei participante există un conflict de interese întrucât Societatea R.K.G. Germania este acţionar cu o cotă de participare le beneficii şi pierderi de 50% la G.K.M.G. SRL Glina, jud. Ilfov, alături de M.Ş.C. (persoană fizică având cota de participare la beneficii şi pierderi de 50%), acesta din urmă fiind asociat cu cotă de participare la beneficii şi pierderi 75% şi la S.C. E. SRL, constatări considerate de O. fapte intenţionate prin care s-a încercat fraudarea bugetului comunităţii europene şi astfel, în conformitate cu legislaţia comunitară aplicabilă, s-a solicitat recuperarea întregului ajutor financiar acordat beneficiarului în cadrul proiectului, prin aplicarea legislaţiei naţionale specifice şi a prevederilor contractului de finanţare.
S-a precizat că este fără putinţă de tăgadă că, neregula existentă în achiziţie este evidentă şi beneficiarul finanţării avea cunoştinţă despre această împrejurare.
Pârâta a mai susţinut că A.P.D.R.P., în calitatea sa de autoritate contractantă care acordă sprijin financiar nerambursabil în numele Comunităţii Europene şi al Statului Român, are dreptul şi, totodată, obligaţia de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect şi de a dispune măsurile preventive şi sancţionatorii stabilite în legislaţia specială şi clauzele contractului de finanţare, oricând pe durata de valabilitate a contractului de finanţare (perioada de execuţie a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul cadru de finanţare) - aspect cunoscut şi asumat de beneficiar prin semnarea contractului de finanţare.
Totodată, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aici şi modul de desfăşurare a procedurilor de selecţie şi achiziţii, fiind obligat să se asigure de corectitudinea desfăşurării acestora. În condiţiile în care societăţile ofertate au fost invitate de acesta la selecţie de oferte şi, obligaţia reclamantei, în calitate de beneficiar al programului SAPARD, era aceea de a se asigura că absolut toate ofertele depuse erau valabile şi că acestea proveneau de la companii viabile şi eligibile.
Au fost invocate dispoziţiile art. 13 alin. (1) pct. B din Secţiunea A, a Legii nr. 316/2001, potrivit cărora România are obligaţia de a întreprinde toate acţiunile necesare prevenirii şi rezolvării cazurilor reale suspectate de fraudă şi de neregularităţi, decontarea cheltuielilor neeligibile din fondurile comunitare nerambursabile reprezentând o întrebuinţare ilegală a acestor fonduri, precum şi o prejudiciere a bugetului Comunităţilor Europene şi a bugetului public naţional din care sunt constituite aceste fonduri, conform O.G. nr. 79/2003, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit fiind obligată să demareze procedura de recuperare a debitului.
A opinat pârâta că dreptul de a stabili obligaţia de plată pentru neregulile săvârşite de beneficiarul S.C. D.P. SRL începe la data ultimei plăti şi se finalizează, conform art. 2 alin. (2), penultimul paragraf din contractul cadru de finanţare, la 5 ani de la data ultimei plăţi efectuate "durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuţie a proiectului la care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăti făcută de autoritatea contractantă".
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 310 din 8 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând anularea Deciziei nr. 549 din 12 ianuarie 2011 emisă de APDRP, precum şi procesul-verbal de constatare încheiat la data de 26 octombrie 2010 privind proiectul "Investiţie nouă, fabrică de preparate din carne în comuna Măgureni, judeţ Prahova". A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 17508,75 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în speţă Contractul nr. 650 din 06 aprilie 2006 s-a derulat în condiţii corespunzătoare, livrarea tuturor echipamentelor fiind făcută la termenele şi la preţurile contractate şi în concordanţă cu oferta făcută de firma declarată câştigătoare, primirea utilajelor fiind confirmată de documente vamale precum şi procese-verbale de recepţie şi punere în funcţiune de beneficiar sub numerele: 257-270 din 16 iunie 2006 şi 807 - 812 din 27 septembrie 2006.
De asemenea, investiţia finanţată din fonduri SAPARD a fost realizată, utilajele contractate fiind primite în totalitate, în prezent unitatea funcţionând conform parametrilor din contractul de finanţare respectând obiectul de activitate iniţial.
A apreciat instanţa fondului că reclamanta a dat dovadă de bună credinţă luându-şi măsuri de precauţie suplimentare, în sensul că a ţinut cont de prevederile legale referitoare la conflictul de interese, respectând întocmai prevederile art. 4 din Anexa I la Contractul C1.1220133100034 din 12 septembrie 2005, în timpul organizării licitaţiei de echipamente şi utilaje, sens în care s-a reţinut că reclamanta a evitat să considere valabilă oferta firmei S.C. D. SRL, deoarece acţionarul majoritar al acestei firme, Ş.V. este tatăl acţionarului majoritar al firme V.E., V.V., societate care a proiectat şi acordat consultanţă proiectului de faţă, a întocmit caietele de sarcini pentru organizarea licitaţiei în cauză.
S-a mai reţinut că Nota de informare O. privind cercetări asupra unei potenţiale înţelegeri oculte a furnizorilor, cu implicarea unor terţi comercianţi neparticipanţi la licitaţie şi unde se suspectează furnizorul italian că ar fi depus o ofertă falsă, a rămas la stadiul de cercetare fără un rezultat clar, care să determine responsabilitatea beneficiarului investiţiei şi a fondurilor europene, nu prezintă prejudicii menţionate pentru a dovedi o faptă cauzatoare a unui conflict de interese, conflictul de interese indirect fiind o creaţie a autorităţii pârâte, nefiind definit în mod legal sau regulamentar.
În acest sens a fost invocată Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi combaterea corupţiei, cu modificările ulterioare, respectiv O.U.G. nr. 40 şi nr. 77/2003, O.U.G. nr. 92/2004, O.U.G. nr. 14/2005 şi O.U.G. nr. 2/2006 privind reglementarea prin aceste acte a conflictului de interese.
În raport cu aspectele reţinute prin actele atacate s-a precizat că actul de finanţare nu este făcut de beneficiar în exclusivitate, este bilateral şi sinalagmatic, cu obligaţii reciproce, iar dreptul de supraveghere, monitorizare şi control a procedurilor este corelativ obligaţiei de avizare şi verificarea prealabilă a valorificării fondurilor prin tranşe de către beneficiar, mai ales că finanţarea se face prin acte succesive, avizarea şi controlul fiind făcută de către autoritatea contractantă pârâtă.
Sub acest aspect instanţa fondului a apreciat că este adevărat că beneficiarul este autoritatea contractantă în accepţiunea punctului C al anexei IV la contractul de faţă, însă atunci când încheie contractul de achiziţie în numele finanţării contractate, în speţă când acesta a încheiat contractul de achiziţie utilaje nr. 650 din 6 aprilie 2006, cu furnizorul câştigător R.K.G. ca urmare a finanţării beneficiarului prin contractul de finanţare încheiat cu Agenţia SAPARD-APDRP, autoritatea contractantă a finanţării devine şi ea beneficiar al fondurilor europene, având anumite obligaţii de verificare şi control, responsabilitatea în această situaţie nu este numai a reclamantei, ci şi a pârâtei.
Or, pârâta nu a prezentat documente sau calcule, pentru cuantificarea sumelor imputate şi algoritmul lor, datorate aşa-ziselor nereguli, scopul finanţării fiind atins, investiţia realizată, iar unitatea funcţionând la parametrii prevăzuţi în contractul de finanţare.
Au fost înlăturate susţinerile pârâtei de vreme ce nu s-a demonstrat existenţa unui concern fraudulos la care să fie parte şi reclamanta la momentul organizării licitaţiei publice.
3. Recursul formulat de pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.)
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta arată că, potrivit clauzelor contractului de finanţare şi anexelor la acesta, intimata-reclamantă este singura responsabilă în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, inclusiv a modului de desfăşurare a procedurilor de selecţie şi achiziţii.
Societatea reclamantă este obligată să se asigure de corectitudinea desfăşurării procedurilor, în condiţiile în care societăţile ofertante au fost invitate de reclamantă la selecţia de oferte.
Prin urmare, cele reţinute de instanţa de fond, în sensul că autoritatea contractantă devine beneficiarul fondurilor europene, reprezintă o interpretare greşită a clauzelor contractuale.
Recurentei-pârâte nu îi revine obligaţia verificării autenticităţii ofertelor depuse de participanţii la licitaţia organizată de reclamantă sau existenţei unui conflict de interese între participanţi.
În speţă, este dovedit şi conflictul de interese. Reclamanta, la momentul organizării licitaţiei pentru achiziţia de utilaje, potrivit clauzelor contractuale, are obligaţia de a culege informaţii despre societăţile care vor participa la licitaţia pentru achiziţia de utilaje.
Astfel, reclamanta a avut un comportament incorect şi a bifat cu rea-credinţă punctul trei din fişa de verificare a conflictului de interese. Selecţia de oferte pentru adjudecarea contractului de achiziţie a fost viciată şi nu îndeplineşte condiţiile impuse prin Programul SAPARD referitoare la respectarea principiului liberei concurenţe al transparenţei, al respectării parametrilor de calitate a obiectelor achiziţiilor şi principiul eficienţei utilizării fondurilor.
Chiar dacă iniţial documentaţia aferentă dosarului de achiziţie a fost avizată de autoritatea contractantă, pe parcursul derulării contractului de finanţare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă din APDRP, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi a României, alte instituţii naţionale abilitate - DLAF - Departamentul de Luptă Antifraudă, D.N.A. - Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi comisii din partea Uniunii Europene - O. - Oficiul European de Luptă Antifraudă.
În urma acestor investigaţii, O. a constatat că în deplină cunoştinţă de cauză, beneficiarul a contribuit la săvârşirea unor nereguli raportat la clauzele contractului de finanţare, prezentând în cadrul procedurii de achiziţii organizată de acesta, o serie de oferte neautentice.
Buna credinţă a beneficiarului nu este demonstrată. Din probele depuse la dosar nu reiese că beneficiarul ar fi depus diligenţe în a se asigura că ofertele depuse sunt valabile, astfel cum este instituită această obligaţie prin clauzele contractului de finanţare.
Reprezentantul firmei italiene nu recunoaşte oferta pretins a fi depusă de societatea S.I.S., iar conflictul de interese este pe deplin dovedit, în condiţiile în care între două societăţi din cele trei participante, există legături evidente.
În baza art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 1.306/2007, autorităţile competente în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate să declanşeze procedura de constatare şi recuperare a creanţelor bugetare rezultate ca urmare a debitelor stabilite de Comisia Europeană.
Potrivit art. 4 şi 5 din Titlul II din Regulamentul CE nr. 2988/1995, abaterile intenţionate sau cele săvârşite din neglijenţă pot să atragă retragerea totală sau parţială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar dacă agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv.
4. Apărările formulate de intimata-reclamantă S.C. D.P. S.R.L.
Prin întâmpinare, intimata solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apreciază că instituţia europeană a solicitat doar clarificări cu privire la situaţia de fapt, fără a se pronunţa asupra legalităţii sau ilegalităţii procedurii de implementare a programului, iar în acest sens, reprezentanţii APDRP au procedat la un nou control.
Într-o primă etapă, s-a încheiat Procesul-verbal nr. 5.609 din 26 martie 2010 pentru recuperarea sumei de 1.019.387,65 RON şi ulterior, Procesul-verbal nr. 23300 din 27 octombrie 2010, pentru recuperarea diferenţei, în sumă de 2.940.389,58 RON.
Se arată că O. a solicitat autorităţilor române recuperarea întregului ajutor financiar acordat, deşi doar o parte din investiţie se află sub suspiciune de fraudă.
II. Considerentele Înaltei Curţi - instanţa competentă să soluţioneze calea de atac extraordinară exercitată
1. Recursul este nefondat.
2. Prin Procesul-verbal de constatare nr. 5.609 din 26 martie 2010, recurenta-pârâtă a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de a restitui suma de 1.019.387,65 RON ce reprezintă sprijin financiar nerambursabil aferent Contractului nr. 650 din 6 aprilie 2006.
Prin Contractul nr. CI 1220133100034 din 12 septembrie 2005 s-a prevăzut un ajutor financiar nerambursabil în cuantum total de 3.980.954 RON, în vederea realizării proiectului intitulat "Investiţie nouă, fabrica de preparate din carne în comuna Măgureni, judeţul Prahova".
Întrucât în procesul de licitaţie în vederea achiziţionării bunurilor necesare desfăşurării activităţii s-au constatat nereguli legate de oferte şi câştigătorul licitaţiei, autoritatea contractantă, a solicitat restituirea sumei de 1.019.387,65 RON ce reprezintă contravaloarea bunurilor achiziţionate în acest mod.
Prin Decizia nr. 2.044 din 26 aprilie 2012, pronunţată în Dosar nr. 592/42/ 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul APDRP împotriva Sentinţei nr. 164 din 18 mai 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, a casat sentinţa recurată şi a respins acţiunea formulată de societate ca neîntemeiată.
În urma acestei hotărâri judecătoreşti, S.C. D.P. SRL Măgureni este obligată să restituie suma de 1.019.387,65 RON.
1.2. Prin procesul-verbal de constatare încheiat la 26 octombrie 2010 şi înregistrat sub nr. 23300 din 27 octombrie 2010, contestat în prezentul dosar, recurenta-pârâtă a stabilit existenţa unui debit în cuantum de 2.940.389,58 RON, din suma totală de 3.959.777,23 RON, din care s-a scăzut suma de 1.019.387,65 RON.
Recurenta-pârâtă a solicitat astfel, ca societatea D.P. SRL să restituie şi diferenţa din ajutorul financiar nerambursabil, în sumă de 2.940.389,58 RON.
Procesul-verbal încheiat la 26 octombrie 2010 a reţinut aceleaşi neregularităţi la încheierea aceluiaşi contract de achiziţie, respectiv: oferta falsă şi influenţarea companiei italiene S.C. S.I.S. S.R.L.
I s-a imputat reclamantei că nu s-a asigurat asupra desfăşurării corecte a selecţiei de oferte, în condiţiile în care au fost invitate la ofertare societăţi care nu erau autorizate să desfăşoare activităţi supuse licitaţiei.
1.3. Din actele dosarului, rezultă că suma în cuantum de 2.940.389,58 RON nu a fost utilizată pentru a cumpăra utilajele ce au făcut obiectul licitaţiei; nu există nicio legătură între utilizarea acestei sumei şi neregulile descoperite în desfăşurarea licitaţiei.
Din conţinutul procesului-verbal de constatare şi a deciziei contestate în prezenta cauză nu există nicio motivaţie a solicitării restituirii întregului ajutor financiar nerambursabil.
Cu ocazia dezbaterilor în faţa instanţei de recurs, reprezentantul recurentei a susţinut că s-a procedat la recuperarea întregii sume, datorită gravităţii faptei săvârşite.
1.4. Este adevărat că potrivit art. 5 alin. (1) din Titlul II la Regulamentul CE nr. 2988/1995, invocat de către recurentă la pag. 9 din motivele de recurs, "abaterile intenţionate sau cele săvârşite din neglijenţă pot să atragă sancţiunea retragerii totale sau parţiale a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar dacă agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv".
Textul nu este imperativ, există numai posibilitatea retragerii întregului avantaj acordat.
Aşadar, recurenta-pârâtă nu era obligată să dispună retragerea întregii sume, ci avea această posibilitate dacă considera necesar, iar opţiunea trebuia motivată.
Or, recurenta a enunţat numai necesitatea retragerii întregului avantaj, în speţă, a întregii sume, fără să arate în concret argumentele ce au condus la adoptarea acestei soluţii.
Mai mult, în motivele de recurs formulate, sunt enunţate texte şi principii din actele normative europene şi interne, precum şi din contractul de finanţare, fără a se demonstra modul în care au fost aplicate în concret prin actele administrative contestate.
1.5. În ceea ce priveşte rapoartele întocmite de O. şi DLAF, se constată că în cuprinsul acestora nu este impusă soluţia ce urmează să fie adoptată de autoritatea contractantă din România, există referiri numai la anchetele desfăşurate şi la existenţa unor presupuse nereguli.
Soluţia finală aparţine autorităţii române care este obligată să facă propria investigaţie şi să demonstreze necesitatea recuperării întregului avantaj acordat.
Ţinând seama de principiul proporţionalităţii sancţiunii, că societatea intimată a fost deja obligată să restituie ajutorul financiar nerambursabil în cuantum de 1.019.387,65 RON (sumă folosită în cadrul licitaţiei pentru achiziţionarea utilajelor), iar recurenta nu a demonstrat necesitatea recuperării întregii sume, se va constata temeinicia şi legalitatea soluţiei pronunţate de instanţa de fond.
Se va aprecia că susţinerile eronate ale primei instanţe în legătură cu deţinerea calităţii de beneficiar de către autoritatea contractantă nu afectează legalitatea hotărârii atacate şi nu constituie motiv de modificare/casare.
2. Faţă de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Agenţia de Plată pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit împotriva Sentinţei nr. 310 din 8 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2013.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 5221/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 523/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
