ICCJ. Decizia nr. 6861/2013. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6861/2013
Dosar nr. 5554/2/2011
Şedinţa publică de la 23 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC F.I. SA prin Lichidator Judiciar SC R.V.A.I.S. SPRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, anularea Deciziei nr. 358 din 14 decembrie 2010 de soluţionare a contestaţiei sale, anularea Deciziei de impunere nr. 253 din 14 octombrie 2010 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite în sarcina sa, anularea Deciziei de nemodificare a bazei de impunere nr. 254 din 14 octombrie 2010 şi anularea Raportului de inspecţie fiscală nr. 37326 din 14 octombrie 2010, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin Decizia de impunere nr. 253 din 14 octombrie 2010, prin Decizia de nemodificare a bazei de impunere nr. 254 din 14 octombrie 2010 şi prin Raportul de inspecţie fiscală nr. 37326 din aceeaşi dată, s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale, reprezentate de sume stabilite ca bază de impunere suplimentară şi sume stabilite cu titlu de impozit pe profit, taxă pe valoare adăugată, contribuţie la asigurări sociale şi contribuţia la fondul pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.
Împotriva acestor acte, a formulat contestaţie, înregistrată la organul de control fiscal sub nr. 1117277 la data de 19 noiembrie 2010, contestaţie ce a fost respinsă ca tardivă prin Decizia nr. 358 din 14 decembrie 2010.
Susţine reclamanta că organul de control a reţinut eronat faptul că actele contestate, Decizia de impunere nr. 253 din 14 octombrie 2010, Decizia de nemodificare a bazei de impunere nr. 254 din 14 octombrie 2010 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. 37326 din 14 octombrie 2010, i-ar fi fost comunicate la data de 15 octombrie 2010, având în vedere că singurul document existent la dosarul cauzei având data de 15 octombrie 2010 este Adresa nr. 1057098 întocmită de A.N.A.F. - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Arată reclamanta că data de 15 octombrie 2010 reprezintă data din evidenţele organului de control, nefiind data la care i-au fost comunicate documentele. Actele fiscale i-au fost comunicate la data de 21 octombrie 2010, cu număr de intrare 6893, după cum rezultă din Registrul de intrări al SC R.V.A.I.S. SPRL, reprezentantul societăţii.
Deci, contestaţia a fost depusă la 19 noiembrie 2010 cu respectarea termenul legal, de 30 zile de la comunicare.
În continuare reclamanta a expus pe larg motivele de nelegalitate ale actelor administrativ-fiscale contestate.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 6744 din 15 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
A reţinut instanţa de fond că actele contestate i-au fost comunicate reclamantei la data de 15 octombrie 2010, astfel cum rezultă din menţiunea reprezentantului SC R.V.A.I.S. SPRL, d-na avocat D.C., inserată pe Adresa nr. 1057098 din 15 octombrie 2010, fiind irelevantă î nregistrarea ulterioară a acestei adrese la SC R.V.A.I.S. SPRL din perspectiva momentului de la care începe să curgă termenul de 30 de zile de formulare a contestației, reglementat de art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003.
În condițiile în care reclamanta nu a respectat termenul legal de exercitare a căii administrative de atac împotriva actelor fiscale, a apreciat Curtea de apel că analiza pe fond a legalității şi temeiniciei acestora nu mai este posibilă, câtă vreme obiect al acțiunii în contencios administrativ îl constituie decizia de soluționare a contestației, instanța cenzurând exclusiv aspectele reținute de către organul de soluționare a contestației.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, reclamanta SC F.I. SA prin Lichidator Judiciar SC R.V.A.I.S. SPRL a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecare, invocând art. 3041 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi O.G. nr. 92/2003.
Susţine recurenta-reclamantă, în motivarea recursului, că instanţa de fond, în mod neîntemeiat, a apreciat că actele contestate au fost comunicate reprezentantului său la data de 15 octombrie 2010.
Actele i-au fost comunicate la data de 21 octombrie 2010, când adresa organului de control a fost înregistrată la registratura SC R.V.A.I.S. SPRL, până la această dată actele nefiindu-i comunicate cu respectarea cerinţelor prevăzute de art. 44 şi 45 din O.G. nr. 92/2003.
Arată recurenta-reclamantă că d-na avocat D.C. nu a avut vreo împuternicire sau mandat expres din partea sa în vedere semnării şi/sau luării la cunoştinţă a actelor contestate şi, mai mult, nu deţine vreo funcţie în cadrul societăţii. De asemenea, în lipsa împuternicirii şi/sau ştampilei societăţii, orice prezumţie că actele i-ar fi fost comunicate d-nei avocat, în calitate de reprezentant al său, nu poate fi reţinută.
Mai susţine recurenta, invocând dispoziţiile art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 coroborate cu dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., că instanţa de fond nu a avut în vedere rolul activ pe care trebuia să-l aibă, rol care prezintă o mai mare importanţă decât scopul punitiv al art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, de a determina subiectele să îşi conformeze conduita în acord cu dispoziţiile legale.
Astfel, instanţa avea posibilitatea de a verifica dacă d-na avocat D.C. a avut vreun mandat/împuternicire pentru a semna Adresa nr. 1057098 din 15 octombrie 2010 sau dacă are vreun raport de subordonare/ angajare/ reprezentare faţă de societate.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
1. Înalta Curte, analizând motivele de recurs, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat,după cum se va arăta în continuare.
Reclamanta SC F.I. SA prin lichidator judiciar SC R.V.A.I.S. SPRL a formulat, potrivit art. 205 şi 206 din O.G. nr. 92/2003, privind C. proc. fisc., republicată, contestaţie împotriva actelor administrativ-fiscale emise de A.N.A.F. - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Decizia de impunere nr. 253 din 14 octombrie 2010, Decizia de nemodificare a bazei de impunere nr. 254 din 14 octombrie 2010 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. 37326 din 14 octombrie 2010, înregistrată la organul de control fiscal sub nr. 1117277 din 19 noiembrie 2010.
Prin Decizia nr. 358 din 14 decembrie 2010, A.N.A.F. - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor a respins contestaţia reclamantei, ca nedepusă în termen.
Potrivit art. 207 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, privind C. proc. fisc., republicată, „(1) Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii”.
Înalta Curte constată că, în speţă, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, actele administrativ-fiscale au fost comunicate reclamantei la data de 15 octombrie 2010, astfel cum reiese din înscrisul depus la fila 317 dosar fond, Adresa nr. 1057098 din 15 octombrie 2010 privind comunicarea actelor, adresă ce poartă menţiunea olografă „Am primit documentele la care se face referire din 15 octombrie 2010, ora 1215”, având aplicată ştampila d-nei avocat D.C.
Susţinerea recurentei-reclamante, că d-na avocat D.C. nu a avut vreo împuternicire sau mandat din partea sa şi că nu deţine vreo funcţie în cadrul societăţii, este infirmată de înscrisul aflat la fila 322 dosar fond, extras din Certificatul emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care rezultă faptul că societăţii Flamingo International S.A. i-a fost numit administrator judiciar firma SC R.V.A.I.S. SPRL care este reprezentată de A.S., S.M.M., C.D.
Prin urmare, d-na avocat D.C., reprezentant al administratorului judiciar SC R.V.A.I.S. SPRL, avea calitatea de a primi, în numele SC F.I. SA aflate în insolvenţă, actele emise de organele fiscale, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Astfel, în raport cu data comunicării actelor administrativ-fiscale contestate, 15 octombrie 2011, şi cu data formulării contestaţiei, 19 noiembrie 2010, în mod corect a reţinut instanţa de fond că reclamanta nu a respectat termenul legal de exercitare a căii administrative de atac împotriva actelor fiscale
Faţă de aceste argumente, Înalta Curte nu poate primi nici motivul invocat de recurenta-reclamantă, în sensul că instanţa de fond nu şi-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită Curtea de apel reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul de SC F.I. SA prin lichidator judiciar SC R.V.A.I.S. SPRL împotriva Sentinţei nr. 6744 din 15 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6859/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6683/2013. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
