ICCJ. Decizia nr. 7636/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs

R O M A N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 7636/2013

Dosar nr. 1391/54/2011

Şedinţa publică de la 6 decembrie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC G.I. SRL, prin administrator T.G.G., a solicitat obligarea pârâtei A.P.D.R.P. la plata sumei de 815.839,90 lei, reprezentând diferenţa din finanţarea nerambursabilă, pe care pârâta, în calitate de autoritate contractantă, s-a obligat să o acorde, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Contractul de finanţare din 14 iulie 2010, şi pentru care s-au depus declaraţiile de cheltuieli şi rapoartele de execuţie la data de 26 ianuarie 2011, actualizată cu rata inflaţiei de la data la care expira termenul limită de efectuare a plăţii, respectiv 26 aprilie 2011, până data plăţii efective. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă şi SC G.I. SRL în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanţare din 14 iulie 2010, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către autoritatea contractantă, în vederea punerii în aplicare a cererii de finanţare, pentru proiectul "Dezvoltarea firmei prin achiziţie de utilaje".

Prin acest contract de finanţare, autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 856.153 lei, echivalentul a 199.499 euro.

În vederea derulării proiectului "Dezvoltarea firmei prin achiziţie de utilaje", care face obiectul finanţării nerambursabile, SC G.I. SRL a încheiat mai multe contracte de achiziţie de bunuri.

Reclamanta a arătat că atât cele trei contracte încheiate cu SC I.G. SRL, SC E.V.W.H. SRL şi SC P. SRL, pentru achiziţia de bunuri, precum şi preţul bunurilor în cauză, respectiv semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator şi excavator pe senile, au fost avizate de autoritatea contractantă la data de 07 octombrie 2010, prin semnarea fişelor de avizare a Dosarelor de achiziţii nr. 1457 din 07 octombrie 2010, nr. 1458 din 07 octombrie 2010 şi, respectiv, nr. 1459 din 07 octombrie 2010.

La data de 26 ianuarie 2011, reclamanta a depus raportul de execuţie şi cererea de plată, însoţită de documentele justificative, prin care a solicitat autorizarea cheltuielilor efectuate în cuantum de 1.223.034,58 lei şi plata sumei de 856.124,21 lei, reprezentând finanţarea nerambursabilă pe care autoritatea contractantă s-a obligat să o acorde, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din contractul de finanţare.

Reclamanta a susţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din contractul de finanţare, pentru rambursarea fiecărei tranşe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.

La data de 22 aprilie 2011, autoritatea contractantă a virat suma de 40.284,31 lei, fără a comunica care dintre cheltuielile efectuate de reclamantă au fost decontate prin această plată şi nici dacă diferenţa de 815.839,90 lei, va fi virată, ori data la care aceasta urmează a fi virată.

Reclamanta s-a adresat autorităţii contracte solicitând clarificări cu privire la cererea de plată depusă la data de 26 ianuarie 2011,iar prin adresa din 11 mai 2011, pârâta a comunicat că, din valoarea de 856.124,21 lei, solicitată la plată de către reclamantă, a fost declarată eligibilă suma de 40.284,31 lei, diferenţa de 815.839,90 lei fiind declarată neeligibilă, motivat de faptul că suma de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tractor) şi a unei semiremorci trailer a fost respinsă la plată, întrucât acesta ar fi un mijloc de transport ce deserveşte transportului utilajelor grele, iar cheltuiala efectuată de reclamantă, pentru achiziţionarea acestui ansamblu ar fi o cheltuială neeligibilă, potrivit Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro întreprinderi", aflat în vigoare la data semnării contractului de finanţare şi a derulării achiziţiilor.

Pârâta a mai comunicat că diferenţa dintre suma solicitată de beneficiar şi suma autorizată la plată este mai mare de 3%, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005, a fost aplicată o reducere egală cu valoarea diferenţei dintre suma solicitată de beneficiar şi suma autorizată la plată, în cuantum de 407.919,95 lei.

Reclamanta a apreciat că, în condiţiile în care, la data apariţiei versiunii 04 din iunie 2010 a Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312, toate etapele procedurii de selecţie pentru sesiunea a II-a noiembrie-decembrie 2009 au fost parcurse, încheierea contractului de finanţare în formă scrisă era o simplă formalitate, de natură a materializa ad probationem raporturile juridice dintre SC G.I. SRL şi A.P.D.R.P.

Reclamanta a susţinut că, în speţă, contractul de finanţare nu poate reglementa alte condiţii decât cele avute în vedere la sesiunea a II-a din noiembrie-decembrie 2009 şi, în consecinţă, a apreciat că, suma de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tractor) şi a unei semiremorci trailer nu trebuia respinsă la plată de către A.P.D.R.P.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, plăţile se calculează în funcţie de ceea ce se constata a fi eligibil cu ocazia controalelor administrative. Statul membru examinează cererea de plată primită de la beneficiar şi stabileşte sumele eligibile pentru ajutor. Acesta stabileşte: a) suma plătibilă beneficiarului numai pe baza cererii de plată; b) suma plătibilă beneficiarului după verificarea eligibilităţii cererii de plată. în cazul în care suma stabilită în conformitate cu litera a) depăşeşte cu peste 3% suma stabilită în conformitate cu litera b), se aplică o reducere sumei stabilite în conformitate cu litera b). Valoarea reducerii este dată de diferenţa dintre cele două sume. Cu toate acestea nu se aplică nici o reducere dacă beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.

Reclamanta a mai arătat că aplicarea reducerii în cuantum de 407.919,95 lei, în temeiul art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 1698/2005, este nelegală, întrucât reclamanta nu se află în culpă pentru includerea sumei de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tactor) şi a unei semiremorci trailer, în cererea de plată.

Pârâta A.P.D.R.P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că pentru acordarea finanţării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanţare) având caracter estimativ şi reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.

Pârâta a susţinut că beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoaşterea condiţiilor de acordare a finanţării F.E.A.D.R. prin P.N.D.R. 2007 - 2013 şi de solicitare a finanţării în concordanţă cu aceste condiţii.

Astfel, pentru fiecare tranşă de plată, beneficiarul depune un dosar de cerere de plată, însoţit de documente justificative, care să ateste că aceste cheltuieli sunt eligibile, respectiv ca acestea respectă întrutotul dispoziţiile legale aplicabile, dispoziţii de la părţile nu pot deroga prin simpla lor manifestare de voinţă.

În considerarea art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligaţiilor toate drepturile si obligaţiile născute din contractul de finanţare" - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul P.N.D.R., a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc informaţii despre accesarea fondurilor europene nerambursabile.

2. Hotărârea Curţii de Apel

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 225 din n26 martie 2012, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC G.I. SRL, prin administrator T.G.G., şi a obligat pârâta A.P.D.R.P. la plata către reclamant a sumei de 815.839,90 lei reprezentând diferenţa din finanţarea nerambursabilă prevăzută în contractul de finanţare din 14 iulie 2010, sumă ce va fi reactualizată cu rata inflaţiei începând cu 26 aprilie 2011 până la achitarea efectivă. Totodată, a obligat pârâta la plata sumei de 54.033 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunţa soluţia, instanţa de fond a reţinut că din dosarul proiectului „Dezvoltarea firmei prin achiziţie de utilaje” rezultă că reclamanta SC G.I. SRL intenţiona să achiziţioneze semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator şi excavator pe şenile, pentru desfăşurarea activităţilor încadrate în codul C.A.E.N. - „Lucrări de pregătire a terenului”.

După semnarea contractului de finanţare, reclamanta a achiziţionat utilajele conform memoriului justificativ, în baza facturilor fiscale acceptate la plată, întrucât poartă ştampila pârâtei şi semnăturile experţilor, precum şi menţiunea valorii eligibile autorizată la plată respectiv o finanţare nerambursabilă de maxim 856.153 lei, echivalentul a maxim 199.499 euro.

Instanţa de fond a apreciat că bunurile achiziţionate de reclamantă se încadrează în mijloacele de transport eligibile conform Măsurii 312, întrucât sunt mijloace de transport specializate ce deservesc activităţilor specifice propuse prin proiect, necesitatea achiziţionării a fost justificată prin memoriul justificativ, iar cheltuiala neeligibilă reţinută de pârâtă (achiziţionarea mijloacelor de transport pentru transportul utilajelor la punctul de lucru) nu este prevăzută în versiunea din 03 septembrie 2009 a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 312.

Astfel, la pct. 2.4 din Ghid sunt enumerate limitativ cheltuielile neeligibile pentru Măsura 312, iar cea reţinută de pârâtă prin actul administrativ contestat, nu se regăseşte printre acesta, pârâta adăugând nelegal o cheltuială ce nu e prevăzută în ghid.

În situaţia în care această cheltuială neeligibilă ar fi existat în Ghidul Solicitantului la data accesării fondurilor, respectiv septembrie 2009, proiectul ar fi fost declarat de la început neeligibil şi nu ar mai fi parcurs toate etapele obligatorii reglementate de Măsura 312.

Or, în speţă, proiectul a fost verificat şi declarat eligibil, contractul de finanţare a fost încheiat, iar experţii pârâtei au acceptat şi autorizat la plată cheltuielile eligibile.

Instanţa de fond a avut în vedere şi raportul de expertiză efectuat în cauză, conform căruia trailerul format din cap tractor şi semiremorcă este destinat transportului utilajelor ce nu pot fi deplasate la locul lucrării, întrucât buldoexcavatorul şi excavatorul pe şenile nu sunt înmatriculate şi nu deţin numere de circulaţie pe drumurile publice; ca atare, reprezintă mijloc de transport specializat, conform codului C.A.E.N. „Lucrări pentru pregătirea terenului”, fiind absolut necesar pentru transportul pe drumurile publice până şi de la locul lucrării, a buldoexcavatorului şi excavatorului pe şenile, fără de care nu s-ar putea efectua lucrările de pregătire a terenului.

Instanţa de fond a constatat că reclamanta a făcut dovada că a respectat toate etapele obligatorii reglementate de Ghid precum şi obligaţiile contractuale asumate prin contractul de finanţare, achiziţionând bunuri, conform memoriului justificativ, ce au fost acceptate de autoritatea contractantă, astfel că toate utilajele achiziţionate se încadrează în cheltuielile eligibile prevăzute de legislaţia aplicabilă, reducerea fiind nelegală.

Prin urmare, având în vedere că mijloacele de transport sunt specializate, că acestea au achiziţionate în conformitate cu cererea de finanţare, că au fost verificate şi acceptate la plată de experţii pârâtei, care pe facturile cu care au fost cumpărate bunurile au menţionat valorile eligibile autorizate la plată, semnând şi ştampilând autorizarea la plată, instanţa de fond a constatat că pârâta, prin refuzul nejustificat de a plăti fondurile nerambursabile accesate, a încălcat art. 6 alin. (3) din contractul de finanţare, potrivit căruia pentru rambursarea fiecărei tranşe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.

3. Recursul pârâtei

Pârâta A.P.D.R.P. a atacat cu recurs sentinţa menţionată, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta - pârâtă a arătat că sentinţa a fost pronunţată cu interpretarea greşită a dispoziţiilor legale aplicabile în speţă şi a probatoriului administrat, iar în dezvoltarea motivului de recurs a reiterat situaţia de fapt şi apărările prezentate la fondul cauzei. A susţinut, în esenţă, că obiectul finanţării nerambursabile acordate intimatei - reclamante constă în „Dezvoltarea firmei prin achiziţie de utilaje” pentru „Lucrări de pregătire a terenului”, cod C.A.E.N., în timp ce cheltuiala declarată neeligibilă este aferentă achiziţionării unui trailer compus din cap tractor şi semiremorcă, considerat greşit de prima instanţă ca fiind mijloc de transport specializat, în accepţiunea Ghidului solicitantului, aferent proiectului şi Fişei Măsurii 312.

În acest sens, recurenta - pârâtă a arătat că, potrivit Ghidului solicitantului, doar dezvoltarea anumitor activităţi poate fi finanţată prin acordarea de fonduri nerambursabile, fiind admisă achiziţionarea unor mijloace de transport specializate, dar numai ca utilaje care asistă în implementarea proiectului.

Reclamanta propune prin proiect achiziţionarea unor utilaje pentru desfăşurarea activităţii de transport a altor utilaje, astfel cum se precizează în memoriul justificativ. Or, finanţarea achiziţionării unui mijloc de transport pentru desfăşurarea unei activităţi de cărăuşie nu poate fi admisă. Potrivit Ghidului solicitantului şi Fisei Măsurii 312, achiziţionarea de mijloace de transport specializate şi utilaje reprezintă o cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în mod direct activităţile specifice propuse prin proiect, iar potrivit adresei din 04 ianuarie 2010 emisă de M.A.D.R. - D.G.D.R. în calitate de Autoritate de Management pentru P.N.D.R., nu se poate realiza o încadrare a ansamblului format din cap tractor şi semiremorca basculabilă în definiţia mijloacelor de transport specializate.

Pe de altă parte, conform Contractului de finanţare, art. 5 pct. 5 (2) plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de Agenţie depuse de beneficiari şi însoţite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerinţelor Autorităţii Contractante prezentate în Instrucţiuni de plată, Anexa V la prezentul contract. Autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată ulterior prin constatarea de nereguli.”

Astfel, în ceea ce priveşte motivarea primei instanţe conform căreia cheltuielile efectuate la încheierea contractului de finanţare nu mai pot fi supuse verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, recurenta a precizat că, în accepţiunea contractului de finanţare semnat de părţi, după momentul încheierii contractului, în etapa verificării eligibilităţii cheltuielilor propuse spre decontare prin cererea de plată formulată de beneficiar, autoritatea contractantă poate proceda la respingerea cheltuielilor neeligibile din perspectiva Ghidului solicitantului şi a Fisei Măsurii 312 şi poate dispune refuzul plăţii.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar conform art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimata - reclamantă SC G.I. SRL a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, răspunzând fiecăreia dintre criticile formulate în recurs cu privire la calificarea mijlocului de transport specializat, caracterul nejustificat al refuzului de plată, materializat prin adresa din 11 mai 2011, şi dreptul Agenţiei de a efectua verificări asupra îndeplinirii criteriilor de eligibilitate după încheierea contractului de finanţare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimata - reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune vizând refuzul nejustificat de plată a unei sume aferente contractului de finanţare din 14 iulie 2010, situaţia de fapt supusă analizei fiind prezentată în detaliu la pct. I.1 din prezenta decizie.

În esenţă, chestiunea litigioasă pe care a avut-o de dezlegat prima instanţă a fost aceea a încadrării unui ansamblu compus din semiremorcă trailer marca şi autotractor în categoria mijloacelor de transport specializate, a căror achiziţie poate fi considerată cheltuială eligibilă, potrivit H.G. nr. 224/2008, Fişei Măsurii şi Ghidului solicitantului, capitolul „Eligibilitatea cheltuielilor”, pagina 10, pct. 2.3, cu condiţia să deservească în mod direct activităţile specifice propuse prin proiect.

Pentru lămurirea acestei împrejurări de fapt, în speţă a fost efectuată, potrivit art. 201 C. proc. civ., o expertiză tehnică judiciară în specialitatea Autovehicule, Circulaţie Rutieră, ale cărei concluzii au fost următoarele:

- Buldoexcavatorul şi excavatorul pe şenile, achiziţionate în cadrul proiectului finanţat, pentru lucrări de pregătire a terenului, se încadrează în categoria vehiculelor ce nu se impun înmatriculării, deci nu se pot deplasa individual pe drumurile publice, fiind necesar un alt mijloc de transport care să deservească transportul acestora pe drumurile publice de la şi până la locul lucrării.

- Pentru exploatarea buldoexcavatorului şi excavatorului pe senile se impunea achiziţionarea ansamblului compus din autotractor (cap tractor) şi semiremorcă trailer, necesar pentru transportul lor pe drumurile publice.

Conţinând o opinie de specialitate exprimată de expert în temeiul art. 201 alin. (1) C. proc. civ., raportul de expertiză constituie o probă ştiinţifică ce nu poate fi înlăturată decât pe baza unor probe contrare cu suficientă consistenţă, iar nu prin simple afirmaţii sau interpretări proprii ale uneia dintre părţi.

Judecătorul fondului nu a negat atribuţia recurentei - pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor efectuate după încheierea contractului de finanţare, dar în condiţiile în care probatoriile administrate în cauză (înscrisuri şi expertiza de specialitate) evidenţiază caracterul eligibil a tuturor cheltuielilor solicitate la plată de beneficiar, precum şi îndeplinirea de către acesta a tuturor obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare, în mod legal s-a reţinut, prin hotărârea recurată, caracterul nejustificat al refuzului aprobării plăţii, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Referitor la suma de 407.919,95 lei reprezentând reducerea aplicată de pârâtă conform prevederilor art. 30 din Regulamentul C.E. nr. 65/2011, în mod legal prima instanţă a interpretat şi aplicat art. 30 alin. (1) teza finală din Regulament conform căruia, nu se aplică nicio reducere în cazul în care beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.

2. Soluţia adoptată în recurs şi temeiul legal al acesteia

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.

În acelaşi sens s-a mai pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în practica sa recentă, prin Deciziile nr. 1734 din 26 februarie 2013, nr. 5393 din 23 mai 2013 şi nr. 6163 din 13 septembrie 2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinţei nr. 225 din 26 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7636/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs