ICCJ. Decizia nr. 925/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 925/2013
Dosar nr. 1075/2/2011
Şedinţa publică de la 19 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul T.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii pârâta C.N.C.D. şi C.N.S.A.S., repunerea în termenul de contestare a hotărârii nr. 246 din 27 septembrie 2010, emisă de pârâtul C.N.C.D. şi, pe cale de consecinţă, anularea acestei hotărâri.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin petiţia înregistrată sub nr. 3949 din 18 mai 2010 a solicitat C.N.C.D. să constate existenţa unor fapte cu caracter discriminatoriu, în legătură cu acţiunea în constatare formulată de C.N.S.A.S..
Soluţionând petiţia, C.N.C.D. a emis hotărârea nr. 246 din 22 septembrie 2010, comunicată reclamantului la 09 decembrie 2010.
Reclamantul a arătat că a înţeles să formuleze recurs împotriva hotărârii anterior menţionate, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (9) din O.G. nr. 137/2000, recurs trimis C.N.C.D. la 23 decembrie 2010.
În mod surprinzător, în loc să-şi îndeplinească obligaţia firească de a înainta recursul, în vederea judecării, instanţei de contencios administrativ, C.N.C.D. a preferat să reţină în mod nelegal recursul, iar apoi, prin adresa nr. 83 din 06 ianuarie 2011, a formulat aprecieri la care nu era îndreptăţit.
Considerând că a formulat contestaţia în termenul legal, reclamantul solicită instanţei să dispună repunerea sa în termen şi anularea hotărârii nr. 246 din 22 septembrie 2010.
Prin întâmpinare C.N.C.D. a invocat excepţia tardivităţii formulării acţiunii, susţinând că astfel cum rezultă din actele dosarului, hotărârea nr. 246 din 22 septembrie 2010. emisă de C.N.C.D., a fost comunicată reclamantului la 09 decembrie 2010.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat, la data de 23 decembrie 2010, acţiune în anulare, intitulată “recurs”, acţiunea fiind adresată C.N.C.D., cu solicitarea de a fi înaintată de această autoritate instanţei competente.
Prin adresa nr. 83 din 06 ianuarie 2011, întocmită în urma primirii cererii reclamantului, C.N.C.D. i-a adus la cunoştinţă reclamantului că împotriva hotărârii nr. 246 din 22 septembrie 2010 are posibilitatea de a formula acţiune la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare şi faptul că nu este necesară plângerea prealabilă, anterior învestirii instanţei.
Prin sentinţa civilă nr. 6867 din 18 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul T.I., în contradictoriu cu pârâţii C.N.C.D. şi C.N.S.A.S., ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că împotriva hotărârilor emise de Colegiul Director al C.N.C.D., partea interesată poate formula acţiune la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, astfel cum rezultă din cuprinsul dispoziţiilor art. 20 pct. 9 şi 10 din O.G. nr. 137/2000, şi faptul că o atare acţiune nu constituie un recurs, cum greşit susţine reclamantul.
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul T.I. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că punctul de vedere reţinut de instanţă este greşit şi în contradictoriu cu prevederile art. 299 Cod de procedură civilă .
Conform acestui articol, „Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului."
Aşa fiind, este evident recurentul mai arată că în raport de conţinutul hotărârilor, calea de atac corectă era şi este recursul, astfel încât greşit Curtea de Apel îşi însuşeşte opinia C.N.C.D. şi apreciază că a exercitat o cale eronată de atac.
Actul juridic dedus judecăţii îl reprezintă calea de atac exercitată împotriva Hotărârii nr: 246 din 22 septembrie 2010 emisă de Colegiul Director al C.N.C.D..
Chiar şi în ipoteza în care această cale de atac nu ar fi fost corect denumită, ea s-ar încadra cel mult la situaţia unei plângeri greşit îndreptate, ce nu ar fi avut ca şi efecte sancţiunea unei nulităţi.
Se mai arată că recursul împotriva Hotărârii nr. 246 din 27 septembrie 2010 a fost redactat în interiorul termenului de 15 zile, data primirii hotărârii nr. 246 din 27 septembrie 2010 fiind 09 decembrie 2010 .
Mai mult, în preambulul dezvoltării motivelor de recurs s-a arătat în mod expres solicitarea de a fi înaintat instanţei de judecată competentă să-l judece.
Recurentul mai susţine că actului juridic dedus judecaţii reprezentat de calea de atac exercitată, i s-a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Examinând cauza şi sentinţa recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că hotărârea nr. 246 din 22 septembrie 2010. emisă de C.N.C.D., a fost comunicată reclamantului la 09 decembrie 2010.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat, la data de 23 decembrie 2010, acţiune în anulare, intitulată “recurs”, acţiunea fiind adresată C.N.C.D., cu solicitarea de a fi înaintată de această autoritate instanţei competente.
Prin adresa nr. 83 din 06 ianuarie 2011, întocmită în urma primirii cererii reclamantului, C.N.C.D. i-a adus la cunoştinţă reclamantului că împotriva hotărârii nr. 246 din 22 septembrie 2010 are posibilitatea de a formula acţiune la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare şi faptul că nu este necesară plângerea prealabilă, anterior învestirii instanţei.
Înalta Curte constată că recurentul a formulat „recurs” împotriva hotărârii C.N.C.D., în cuprinsul căruia a solicitat expres ca acesta să fie înaintat instanţei de judecată competentă să îl judece.
Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond în mod greşit a respins acţiunea ca tardiv formulată.
Potrivit art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicată, orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept.
Aplicarea principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie şi folosirea căilor de atac impune ca toate cererile greşit îndreptate să fie transmise jurisdicţiei competente să le soluţioneze.
Chiar dacă acţiunea a fost intitulată greşit „recurs” şi chiar dacă nu a fost depusă la instanţa competentă, în lumina dispoziţiilor constituţionale amintite precum şi cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte apreciază că pârâtul C.N.C.D., în mod greşit nu a transmis cererea instanţei competente, în acest sens fiind şi decizia Curţii Constituţionale nr. 303/2009.
Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt întemeiate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală pe care o va casa, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va judeca cauza în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (9) din OG nr. 137/2000.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de T.I. împotriva sentinţei civile nr. 6867 din 18 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 832/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 926/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
