ICCJ. Decizia nr. 97/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 97/2013
Dosar nr. 384/32/2011
Şedinţa publică de la 11 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 132 din 12 septembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de intervenţie alăturat Guvernului României formulată de Ministerul Finanţelor Publice, a respins excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor pct. 2 din Capitolul A, Titlul II - "Impozitul pe profit" şi a pct. 5 - cu referire la lit. f) din Capitolul VI - "Taxa pe valoare adăugată" din H.G. nr. 488/2009, invocată de reclamantul C.A. V.C.A., în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, Guvernul României, Administraţia Fondului pentru Mediu şi intervenientul în interes alăturat Ministerul Finanţelor Publice.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul C.A. V.C.A., susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la termenul din 2 decembrie 2011 constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că, până la data de 11 ianuarie 2013, nici una dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an" iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Având în vedere şi prevederile dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul perimării este suspendat atâta timp cât dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată. Astfel, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se şi timpul scurs înaintea suspendării.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de C.A. V.C.A. împotriva Sentinţei nr. 132 din 12 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5976/2013. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 5925/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
