ICCJ. Decizia nr. 1130/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1130/2014
Dosar nr. 1365/54/2012
Şedinţa publică de la 6 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea adresata Curţii de Apel Craiova la data de 01 iunie 2012, reclamantul N.F.C. PFA a solicitat, în contradictoriu cu parata Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit, anularea următoarelor acte:
- Decizia Comisiei de Contestaţii materializata în Raportul final de contestaţii pentru Măsura 112 - sesiunea 1 iulie 2011,
- Notificarea cererii de finanţare eligibile neselectate pentru finanţare nr. 1761 din 07 mai 2012
- Notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie nr. 4600 din 15 martie 2012
- Notificarea solicitantului nr. 12317 din 09 mai 2012 privind contestaţia formulate.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 764/2012 din 11 iulie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea precizată formulată de reclamantul N.F.C. PFA prin N.F.C. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a anulat Notificarea solicitantului nr. 4600 din 15 martie 2012 cu privire la modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie şi Notificarea solicitantului nr. 12317 din 09 mai 2012 privind contestaţia depusă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a admis că pârâta are posibilitatea de a efectua reverificări asupra unei cereri de finanţare chiar şi după centralizarea rezultatelor şi întocmirea raportului de evaluare, însă anterior publicării acestuia din urma şi notificării solicitanţilor.
Potrivit dispoziţiilor legale incidente, invocate chiar de pârâtă în justificarea reevaluării, nu rezultă posibilitatea revenirii asupra rezultatelor verificărilor concretizate într-un raport de evaluare publicat şi asupra cărora solicitantul a fost înştiinţat oficial.
În speţă, rezultatul evaluării a fost concretizat în raportul de evaluare din decembrie 2011, reclamantul fiind informat prin Notificarea nr. 4489 din 10 decembrie 2011, conform căreia cererea a fost declarată eligibilă şi punctată cu 20 de puncte, raportul de selecţie a fost publicat în februarie 2012, reclamantul fiind din nou notificat de pârâtă prin Notificarea nr. 823 din 07 februarie 2012 cu privire la faptul ca i-a fost aprobată cererea de finanţare şi s-a emis contractul nr. C 112011141700247.
Aceste acte administrative au intrat în circuitul civil prin comunicarea lor către reclamant, fiind supuse principiului irevocabilităţii actelor administrative, neputând fi revocate prin manifestarea unilaterală a pârâtei.
Sub acest aspect, pentru considerentele expuse, instanţa a apreciat ca reverificarea efectuată de către pârâtă a unei cereri de finanţare deja aprobate este nelegală, iar actele administrative rectificative contestate nu pot fi apreciate ca valabile.
Pe de altă parte, Curtea a constatat că documentele solicitate de pârâtă nu sunt însă prevăzute de Ghidul solicitantului versiunea 04 din mai 2011, în vigoare la data solicitării de finanţare, ci în versiunea 05 a Ghidului publicat pe site-ul oficial al APDRP la data de 2 noiembrie 2011, după data finală de depunere a solicitării de finanţare.
Cele două versiuni din Ghid sunt diferite în ceea ce priveşte dovada apartenenţei la o formă asociativă, versiunea 04 prevăzând că dovada se face cu un document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă în domeniul proiectului, inclusiv act constitutiv, în timp ce în versiunea 05 se solicită cererea de aderare avizată de consiliul de administraţie şi aprobată de adunarea generală şi declaraţie expresă de recunoaştere a actului constitutiv.
Rezultă cu evidenţă că în procedura de reverificare pârâta s-a raportat în mod greşit la prevederile Ghidului solicitantului versiunea 05, publicat pe site-ul oficial al APDRP la data de 2 noiembrie 2011, după data finală de depunere a solicitării de finanţare şi, prin urmare, inaplicabil cererilor depuse în iulie 2011.
În ceea ce priveşte Nota internă nr. 3570 din 14 februarie 2012, invocată de pârâtă în apărare, instanţa a constatat că aceasta este data pentru o abordare unitară a criteriului de selecţie S4, însă aplicarea ei reclamantului este retroactivă, după ce acestuia i s-a notificat, la data de 10 decembrie 2011, eligibilitatea şi acordarea punctajului de 20 la criteriul S4.
Această notă internă nu constată fraude, făcând doar referire la faptul că trebuie verificate documentele depuse de solicitant, iar interpretarea dată de către pârâtă, prin notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie nr. 4600 din 15 martie 2012 este incorectă.
Instanţa a apreciat că verificarea se realizează conform ghidului valabil la momentul iulie 2011 - versiunea 04, publicat în mai 2011, nu a unui alt ghid din noiembrie 2011, ale cărui cerinţe reclamantul nu mai putea să le îndeplinească. Condiţiile de accesare şi eligibilitatea se verifică la momentul depunerii proiectului (a cererii de accesare şi a dosarului), în funcţie de criteriile în vigoare la acel moment, care erau previzibile şi accesibile reclamantului şi faţă de care acesta a putut să-şi conformeze conduita. Aplicarea cerinţelor unui ghid ulterior, pentru documente pe care reclamantul le-a depus conform ghidului din iulie 2011 este, aşadar, nelegală.
De asemenea, instanţa a reţinut că atât prin nota internă, cât şi prin Ghidul solicitantului valabil în iulie 2011, pârâta nu are competenţe să analizeze semnături şi să se bazeze pe suspiciuni proprii, ci trebuie să verifice documente, iar reclamantul a dovedit că face parte dintr-o formă asociativă prevăzută de lege, prezentând adeziunea şi adeverinţa de membru, iar în ceea ce priveşte cooperativa agricolă, aceasta deţine actul constitutiv, statutul şi certificatul de înregistrare, deci documente care sa îi certifice existenţa juridică legală.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta pârâtă a făcut o expunere rezumativă a istoricului cauzei şi a arătat că hotărârea atacată a fost pronunţată cu interpretarea greşită a probelor şi cu încălcarea prevederilor ce reglementează atribuţiile autorităţii naţionale de management, procedura de verificare şi cerinţele impuse proiectelor aferente Măsurii 112 din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltarea Rurală precum şi organizarea şi funcţionarea cooperaţiei agricole.
În ceea ce priveşte proiectul intimatului reclamant, recurenta pârâtă a arătat că, în cadrul reverificării criteriului de selecţie S4, s-a constatat că solicitantul a prezentat o adeverinţă de membru al Cooperativei Agricole M., însoţită de statut, act constitutiv, certificat de înregistrare şi certificat constatator, dar doi membri ai Consiliului de administraţie al cooperativei au acelaşi nume şi acelaşi domiciliu, fiind încălcate prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 566/2004, a cooperaţiei agricole, şi art. 15 din Statutul asociaţiei.
De asemenea, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la existenţa unor diferenţe între semnăturile aplicate pe cererea de aderare şi semnăturile membrilor fondatori din Statutul cooperativei, iar adeverinţa care demonstrează calitatea de membru a fost emisă anterior cererii de aderare.
În drept, recurenta pârâtă a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 304 pct. 9, art. 3041 şi art. 242 alin. (2) C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările şi completările ulterioare; Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, disponibil pe site-ul www.apdrp.ro sau www.madr.ro; Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin adresa nr. 204671 din 17 iulie 2008; Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri", din cadrul PNDR, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr 720 din 28 11.2008, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR prin PNDR, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole; Ordinul nr. 28/3101.2011 emis de M.A.D.R.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurentă, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, demersul judiciar al intimatului reclamant vizează, în esenţă, refuzul rezolvării cererii de finanţare pentru proiectul "Instalarea tânărului fermier N.F.C. pentru prima dată ca şef al exploataţiei agricole", înregistrată cu nr. F 112011141700247.
Măsurile dispuse de autoritatea competentă au fost motivate pe împrejurarea că documentele depuse de intimatul - reclamant nu respectă prevederile Ghidului solicitantului şi au fost dispuse după ce, în urma unei prime verificări şi evaluări a cererii de finanţare, prin notificarea nr. 823 din 10 decembrie 2011, solicitantul a fost înştiinţat că programul este eligibil, fiind punctat cu 20 puncte, iar ulterior a fost emisă notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanţare şi semnarea contractului de finanţare.
Din cuprinsul Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" versiunea 04 din mai 2011 rezultă că la pct. 12.1 se cerea ca solicitantul să depună un "document care atestă că acesta este înregistrat într-o formă asociativă în domeniul proiectului emis de către grupul de producători/societate/cooperativă/cooperativă agricolă/organizaţie de îmbunătăţiri financiare însoţit de documentul de înfiinţare al acestora (inclusiv act constituit/aviz de recunoaştere pentru grupul de producători). Acest document se ataşează numai pentru dovedirea criteriului de selecţie "Solicitantul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare".
În cuprinsul versiunii 05 din octombrie 2011 a aceluiaşi Ghid, la pct. 12.1 se cerea emiterea unui document de către cooperativele agricole constituite conform Legii nr. 506/2004 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentat de cererea de aderare avizată de consiliul de administraţie şi aprobată de adunarea generală şi declararea expresă a recunoaşterii actului constitutiv.
Cerinţa depunerii unor documente care nu erau cuprinse în Ghidul Solicitantului în vigoare la data depunerii cererii de finanţare - 08 iulie 2011 este nelegală, încălcând principiul neretroactivităţii legii civile, cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
Înalta Curte nu contestă dreptul autorităţii de a reverifica ulterior conformitatea şi eligibilitatea cererii de finanţare însă, iniţial, s-a pornit această procedură "pentru punctarea unitară a criteriului de selecţie S 4 privind apartenenţa la o formă asociativă a solicitantului finanţării nerambursabile".
În realitate, nu au fost avute în vedere numai documentele cerute de Ghidul Solicitantului 04, ci au fost solicitate documente cerute de un alt ghid, elaborat după ce a fost aprobată cererea de finanţare depusă de reclamant.
Astfel, cererea de avizare vizată de consiliul de administraţie şi aprobată de adunarea generală şi declararea expresă a recunoaşterii actului constitutiv nu fac parte dintre documentele pe care reclamantul avea obligaţia să le depună.
Totuşi, aceste documente au fost depuse cu ocazia reverificării .
Totodată, Înalta Curte reţine că suspiciunile legate de unele "semnături" sau o posibilă legătură de rudenie, deoarece s-a constatat că două persoane din consiliul de administraţie poartă acelaşi nume de familie, nu sunt probate cu documente şi în mod corect instanţa de fond nu le-a luat în considerare drept motive de respingere a cererii de finanţare.
Împrejurarea că adeverinţa care atestă calitatea de membru cooperator este emisă înainte ca reclamantul să depună o cerere prin care să solicite calitatea de membru în cadrul Cooperativei Agricole M. nu reprezintă un motiv real de respingere a cererii deoarece autoritatea avea obligaţia să solicite clarificări din partea reclamantului, putând fi vorba despre o simplă eroare materială asupra înregistrării datei unuia dintre acte, mai ales că cererea de finanţare fusese deja aprobată, iar solicitantul avea speranţa legitimă a încheierii contractului.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut corect că nota internă nr. 3570 din 14 februarie 2012, emisă în vederea unei abordări unitare a criteriului de selecţie S4, este ulterioară notificărilor menţionate mai sus şi nu face referire la existenţa unor suspiciuni de fraudă care să justifice reverificarea documentaţiei.
În acest context, măsura administrativă dispusă de autoritatea emitentă întruneşte elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter excesiv, disproporţionat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat şi cu interesul public urmărit.
Aşa cum s-a reţinut în mod constant şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului(e.g hotărârea din 13 decembrie 1979, Hanur c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; Hotărârea din 24 septembrie 1985, The Queen, ex parte E.D.&F.Man (Sugar) LTD c. Intervention Board for Agricultural Produce, C - 181/84.
Pe lângă toate aceste argumente, trebuie precizat şi faptul că la nivelul secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi, pentru că s-a constatat existenţa unei practici neunitare în soluţionarea litigiilor cu acelaşi obiect, a fost adoptată o soluţie de principiu pentru unificarea soluţiilor contradictorii şi s-a stabilit că "verificarea ulterioară de către APDRP a cererii de finanţare, sub aspectul aceloraşi condiţii, în raport cu o versiune a Ghidului solicitantului care nu era în vigoare la data depunerii cererii este nelegală, întrucât încalcă principiul neretroactivităţii legii civile şi întruneşte elementele unei executări abuzive a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004".
Pentru a fi respectat principiul dreptului la un proces echitabil, principiu consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, se impune pronunţarea soluţiei în raport de soluţia de principiu adoptată pentru că, aşa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, între alte speţe şi cauza Beian, deşi divergenţele de jurisprudenţă constituie, prin natura lor, consecinţe inerente oricărui sistem juridic care se bazează pe jurisdicţii de fond, rolul unei jurisdicţii supreme este exact acela de a regla aceste contradicţii de jurisprudenţă şi să nu devină ea însăşi o sursă de insecuritate juridică, întrucât persistenţa în timp a unei practici judecătoreşti neunitare este în sine contrară principiului securităţii raporturilor juridice, principiu consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat de autoritatea pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit împotriva Sentinţei nr. 764/2012 din 11 iulie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1129/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1131/2014. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
