ICCJ. Decizia nr. 1329/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1329/2014
Dosar nr. 6691/2/2012
Şedinţa publică de la 14 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul Ţ.C. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul C.N.S.A.S., obligarea acestuia să dea curs cererii sale şi să îi comunice dacă numiţii U.P., preşedinte A.F.D.P.R. Gorj, G.Şt., vicepreşedinte A.F.D.P.R. Gorj şi S. Aida, preşedinte al comisiei de cenzori a A.F.D.P.R. Gorj, au avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei securităţi, în termen de 15 zile.
Prin sentinţa civilă nr. 6673 din 21 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul Ţ.C., în contradictoriu cu pârâtul C.N.S:A.S.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la C.N.S.A.S. sub nr. s949/12 din 13 martie 2012, reclamantul a solicitat C.N.S.A.S., în conformitate cu art. 3 lit. t) şi y) din O.U.G. nr. 24/2008, să îi comunice în scris dacă numiţii U.P., preşedinte A.F.D.P.R. Gorj, G.Şt., vicepreşedinte A.F.D.P.R. Gorj şi S.A., preşedinte al comisiei de cenzori a A.F.D.P.R. Gorj, au avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei securităţi, în termen de 15 zile.
Prin adresa nr. P 949/12 din 26 martie 2012, pârâtul C.N.S.A.S. a adus la cunoştinţa reclamantului că a demarat procedura de verificare a persoanelor menţionate de acesta, urmând ca rezultatul final al acestor verificări să îi fie adus la cunoştinţă.
În aceeaşi zi, pârâtul i-a încunoştinţat pe cei supuşi verificării despre acest aspect, solicitându-le punerea la dispoziţie a copiei carnetului de muncă, a copiei cărţii de identitate şi a unui curriculum vitae amănunţit
De asemenea, întrucât reclamantul nu a identificat corespunzător persoanele vizate, pârâtul C.N.S.A.S. a fost nevoit să transmită solicitările mai sus menţionate la A.F.D.P.R. Gorj, potrivit susţinerilor reclamantului.
Neobţinând în acest mod informaţiile necesare, inclusiv în vederea identificării persoanelor vizate pentru efectuarea verificărilor, pârâtul C.N.S.A.S. a fost nevoit să suplinească el însuşi lipsurile cererii reclamantului, făcând demersuri la A.F.D.P.R. în vederea obţinerii datelor de identificare a persoanelor în cauză (data şi locul naşterii, prenumele şi prenumele părinţilor), sens în care a întocmit adresa nr. P 949 din 18 septembrie 2012.
Prin adresa nr. S/608/ A din 19 septembrie 2012, C.N.S.A.S. a solicitat către S.R.I. identificarea şi transmiterea către C.N.S.A.S. a tuturor informaţiilor/documentelor/dosarelor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege în ceea ce priveşte cele 3 persoane vizate de cererea reclamantului. De asemenea, s-a solicitat punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare pentru stabilirea calităţii de lucrător al securităţii în sensul O.U.G. nr. 24/2008, cu precizarea datelor privind activitatea profesională (grad, an, unitate şi funcţie), dacă este cazul.
O adresă similară a fost înaintată S.I.E., cu nr. S/608/ B din 19 septembrie 2012, respectiv serviciul Istoric al Armatei, cu nr. S/608/ L din 19 septembrie 2012.
Dovada demersurilor şi a diligenţei pârâtului reiese şi din notele de corespondenţă dintre diferitele direcţii ale acestuia.
Curtea de Apel a mai apreciat că cererea reclamantului nu respectă rigorile impuse de reglementările legale care au tocmai rostul de a permite C.N.S.A.S. demararea verificărilor prin identificarea corectă şi completă a persoanelor supuse verificării.
Instanţa de fond a mai reţinut că, în cauză, nu este întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nefiind vorba de nesoluţionarea unei cereri, într-un termen rezonabil.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamantul Ţ.C. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentul arată că a formulat o cerere la C.N.S.A.S. prin care solicita ca, în conformitate cu a art. 3 lit. t) şi y) a O.U.G. nr. 2/2008, să i se comunice în scris dacă persoanele nominalizate ca făcând parte din conducerea A.F.D.P.R. filiala Gorj, U.P., G.Şt., S.A., au avut calitatea de lucrători sau colaboratori ai securităţii aşa cum sunt definiţi de art. 2 lit. a) şi b) din legea C.N.S.A.S.
Deoarece C.N.S.A.S. nu i-a comunicat, într-un termen rezonabil, răspuns la această solicitare a formulat plângere la instanţă, în care a solicitat să fie obligat pârâtul să-i trimită datele solicitate în termen de 15 zile de la pronunţare .
Recurentul mai arată că a solicitat instanţei de judecată să judece cauza şi în lipsa sa.
La primul termen de judecată din data de 10 octombrie 2012 instanţa a dispus comunicarea către reclamant a unui exemplar din înscrisurile depuse la dosar de către pârât. Pentru aceste motive, urmând a fi acordat un nou termen de judecată.
Recurentul a mai arătat că, datorită faptului că instanţa nu i-a comunicat în copie un exemplar din înscrisurile depuse la dosar de către pârât la primul termen de judecată, a fost pus în imposibilitatea de a-şi formula apărarea în conformitate cu această nouă situaţie şi a contat atunci când i-a fost respinsă acţiunea, fiind astfel îndreptăţit să solicite admiterea cererii de recurs .
Pe de altă parte, recurentul arată că susţinerile instanţei cum că „reclamantul nu a identificat corect persoanele vizate” nu-i sunt imputabile deoarece consideră că nu este obligat de lege să comunice şi alte date de identificare decât nume, prenume şi funcţia deţinută de persoanele a căror verificare o solicită. Respingându-i acţiunea recurentul consideră că instanţa de judecată a procedat la o greşită interpretare a legii şi a pronunţat o soluţie greşită .
Se mai precizează că pârâtul C.N.S.A.S. a fost favorizat de soluţia dată de prima instanţă lucru care l-a făcut să nu continue investigaţiile pentru soluţionarea cererii nici la aproape un an de la data solicitării.
Examinând cauza şi sentinţa recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii: „Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora”.
Potrivit art. 35 alin. (1) din Hotărârea C.N.S.A.S. nr. 2/2008 privind adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S.: „(1) Pentru exercitarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, persoanele îndreptăţite potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, se adresează C.N.S.A.S. printr-o cerere. Aceasta trebuie să conţină, în afară de datele de identificare ale solicitantului, numele şi prenumele persoanei verificate, funcţia/demnitatea publică deţinută sau pentru care candidează persoana verificată şi, dacă este posibil, alte date de identitate (data şi locul naşterii, prenumele părinţilor, nume anterioare, dacă este cazul)”.
Având în vedere textele de lege sus citate precum şi actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că în cauză nu este întrunită ipoteza normei cuprinse în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În cauză, pârâtul a încercat să complinească lipsurile cererii, astfel că nu ne aflăm în ipoteza nesoluţionării cererii reclamantului sau în cazul refuzului nejustificat de a soluţiona o cerere.
Atunci când are de analizat caracterul justificat sau nejustificat al refuzului de rezolvare a unei cereri, instanţa de contencios administrativ nu se limitează la un control de legalitate formală, ci trebuie să evalueze conduita autorităţii din perspectiva scopului legii, printr-o interpretare raţională a acesteia, pentru că principiul proporţionalităţii măsurilor administrative individuale în raport cu interesul public ocrotit, impune ca actele administrative să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru a atinge scopul urmărit.
Or, în cauză, recurentul-reclamant este cel care a avut o atitudine culpabilă, aceasta neidentificând persoanele vizate.
Nici susţinerile potrivit cărora instanţa de fond nu i-a comunicat înscrisurile depuse de intimatul-pârât nu pot fi primite, deoarece la termenul de judecată din 10 octombrie 2012 instanţa a amânat cauza tocmai pentru acest motiv, astfel că recurentul-reclamant nu poate invoca faptul că nu a avut cunoştinţă de conţinutul acestor acte.
Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
În consecinţă, în raport cu cele reţinute şi cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Ţ.C. împotriva sentinţei civile nr. 6673 din 21 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1327/2014. Contencios. Anulare act emis de... | ICCJ. Decizia nr. 1330/2014. Contencios → |
|---|
