ICCJ. Decizia nr. 218/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 218/2014
Dosar nr. 8031/2/2009
Şedinţa publică de la 21 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 6571 din 8 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul C.G., şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâtul, anterior anului 1989, a avut calitatea de ofiţer al fostei Securităţi, având gradele de locotenent (1961), locotenent major (1962, 1963, 1965), în cadrul Direcţiei Regionale Oltenia, Secţia Raională Caracal şi, respectiv, locotenent-colonel în cadrul I.J.S. Olt (1980, 1982) şi că, în această calitate, prin activităţile desfăşurate şi consemnate în notele informative şi de analiză, a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţia internă în vigoare la acea dată, cât şi de legislaţia internaţională, respectiv dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 85 din Constituţia României din 1952, art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, elemente ce formează conţinutul noţiunii de lucrător al Securităţii, în sensul prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 şi art. 3041C. proc. civ., pârâtul arată, în esenţă, că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea formelor de procedură instituite de O.U.G. nr. 24/2008 la art. 1 alin. (7), (8) şi (9) şi că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că este îndeplinită în ceea ce-l priveşte condiţia de bază prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel, arată recurentul, instanţa de judecată nu a avut temei legal pentru instrumentarea acţiunii în constatare în ceea ce îl priveşte, întrucât nu au existat cereri de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii adresate autorităţii intimate de către titularii dosarelor cuprinse în nota de constatare. De asemenea, arată recurentul, în mod greşit, în raport cu argumentele şi probele administrate în cauză, a reţinut instanţa de fond că este îndeplinită în ceea ce-l priveşte condiţia de bază prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv aceea de a fi desfăşurat activităţi prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Înalta Curte, examinând sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
În ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., referitor la încălcarea de către prima instanţă a formelor de procedură instituite la art. 1 alin. (7), (8) şi (9) din O.U.G. nr. 24/2008.
Conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, orice cetăţean român sau străin, care după 1945 a avut cetăţenie română, precum şi orice cetăţean al unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, potrivit acestei ordonanţe şi în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională; acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului şi eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană.
De asemenea, art. 1 alin. (7) din acelaşi act normativ prevede că persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Totodată, art. 1 alin. (9) din ordonanţa de urgenţă în discuţie dispune că exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1) - (3), (6) şi (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică.
Rezultă, din analiza şi interpretarea textelor legale la care s-a făcut referire mai sus, că într-adevăr nu orice persoană poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituţie, ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că au fost subiecţi ai unui dosar din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte sfera verificării calităţii de lucrător al Securităţii, aceasta este limitată la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, nu şi a altor persoane.
Aşadar, legea în materie a statuat că verificarea calităţii de lucrător al Securităţii se face numai cu privire la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea propriului dosar al solicitantului, nu şi la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au cerut verificarea; niciun text din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificării calităţii de lucrător al Securităţii cu privire la alte persoane decât solicitantul, presupuse a fi fost subiecte ale unui dosar întocmit de Securitate, dacă aceste persoane nu au formulat o cerere în acest sens.
Drept urmare, exercitarea dreptului de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de Securitate al unei persoane aparţine în exclusivitate numai acelei persoane, nu şi altor persoane, cu excepţia situaţiei în care acestea din urmă au fost împuternicite cu procură specială şi autentică în acest scop.
În cauză, însă, nu este întemeiată critica recurentului, potrivit căreia Dosarul nr. I 147425 nu trebuia admis în probatoriu, întrucât Ş.T., titularul acestui dosar, nu a adresat cerere prin care să solicite verificarea calităţii de lucrător al Securităţii, iar numitul C.V., a cărui cerere a stat la baza declanşării verificărilor, nu era îndreptăţit în acest sens.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul de recurs de către intimat, rezultă că - în ceea ce îl priveşte pe Ş.T., subiect al Dosarului nr. I 147425, decedat la data de 25 decembrie 2003 (certificat deces) - pe lângă cererea de verificare formulată de numitul C.V., ginerele acestuia, a mai fost formulată, la data de 16 octombrie 2007, o altă cerere, prin care numita C.N., fiica lui Ş.T., solicită accesul la dosarul întocmit pe numele acestuia de fosta Securitate.
Or, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari".
Aşa fiind, în raport cu cele mai sus arătate şi în acord cu jurisprudenţa consolidată a instanţei supreme, Înalta Curte constată că demersul judiciar al C.N.S.A.S. în prezenta cauză a fost declanşat de cererea formulată de numita C.N., fiica defunctului Ş.T., în baza prevederilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că sentinţa atacată va fi supusă controlului instanţei de recurs doar în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de pârâtul C.G. ca ofiţer de Securitate în Dosarul nr. I 147425, pentru care s-a formulat solicitarea.
În ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se reţine că nici acesta nu este întemeiat, instanţa de fond făcând o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente cauzei, în raport cu situaţia de fapt dovedită cu probele administrate.
Astfel, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit cărora, prin "lucrător al Securităţii" se înţelege "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".
Rezultă din textul legal citat că două sunt condiţiile prevăzute de lege pentru ca o persoană să poată fi considerată "lucrător al Securităţii": calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, şi desfăşurarea de activităţi prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, nefiind contestat nici de către pârât, acesta a avut, în perioada prevăzută de lege, calitatea de ofiţer al Securităţii, având gradele de locotenent (1961), locotenent major (1962, 1963, 1965), în cadrul Direcţiei Regionale Oltenia, Secţia Raională Caracal şi, respectiv, locotenent-colonel în cadrul I.J.S. Olt (1980, 1982), prima condiţie legală fiind, deci, îndeplinită.
Pentru a fi întrunită cea de-a doua condiţie este necesar, conform prevederilor legale, ca persoana respectivă, având calitatea mai sus stabilită, să fi "desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".
Aşa cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei referitoare la Dosarul nr. I 147425, recurentul-pârât, în calitatea sa de ofiţer de Securitate, a aprobat, sub semnătură olografă, mai multe note de analiză/informative care se referă explicit la "trecerea în evidenţa" Securităţii a numitului Ş.T. - pentru motivul de a fi desfăşurat "activitate politică înainte de 23 august 1944", respectiv "s-a înscris şi a activat în cadrul organizaţiei legionare de tineret" - precum şi la activitatea unor informatori/agenţi ai Securităţii, cărora li se pune în vedere să furnizeze date despre persoana urmărită, în sensul de a-i "stabili atitudinea lui politică prezentă", opinia în legătură cu "realizările regimului de astăzi" şi a verifica dacă "posedă material compromiţător".
Or, semnarea de către recurentul-pârât a acestor documente, care conţin măsuri contrare dreptului la viaţă privată, dreptului la liberă exprimare şi la libertatea opiniei reprezintă, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, desfăşurarea unei "activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".
Nu poate fi primită critica recurentului, prin care susţine că nu a obţinut nicio informaţie despre persoana urmărită şi că măsurile dispuse în notele de analiză nu au fost realizate efectiv; aceasta, întrucât măsurile dispuse sunt, prin ele însele, de natură a suprima şi a îngrădi drepturile la viaţă privată, la liberă exprimare şi la libertatea opiniei.
Pentru considerentele arătate, constatându-se că, în cauză, instanţa de fond a dat prevederilor legale incidente o interpretare corectă şi a făcut o corectă aplicare a acestora la speţă, în raport cu situaţia de fapt dovedită, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul C.G. împotriva Sentinţei nr. 6571 din 8 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 2132/2014. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 223/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
