ICCJ. Decizia nr. 2403/2014. Contencios. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2403/2014
Dosar nr. 192/54/2013
Şedinţa publică de la 23 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 15 mai 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006 faţă de prevederile art. 21 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie.
Împotriva acestei încheierii, reclamantul D.S. a declarat recurs.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respectiv 48 de ore de la pronunţare.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Conform art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă fără putinţă de tăgadă că încheierea atacată a fost pronunţată la data de 15 mai 2013, iar recursul a fost înregistrat la data de 27 mai 2013, prin poştă, potrivit plicului aflat la fila nr. 23 a dosarului, depăşindu-se aşadar, termenul legal de 48 de ore de la pronunţare prevăzut de textul legal sus citat.
Potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voinţa ei".
Cum în cauză, recurentul nu au pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, se va constata că recursul este tardiv formulat şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/ 1992, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul D.S. împotriva încheierii din 15 mai 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 240/2014. Contencios. Excepţie nelegalitate... | CSJ. Decizia nr. 242/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
