CSJ. Decizia nr. 249/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Î NALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 249/2014
Dosar nr. 5539/1/2012
Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2014
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
1.1. Cererea introductivă formulată de P.G.C.
Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 august 2012, P.G.C. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 663 din 23 august 2012, prin care a fost respinsă contestaţia petentului privind verificarea îndeplinirii condiţiei de vechime în funcţii de specialitate juridică.
Contestatorul a susţinut că în mod greşit intimatul C.S.M. i-a respins cererea de înscriere la concursul de admitere în magistratură pentru considerentul neîndeplinirii condiţiei de vechime în una din funcţiile prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, arătând că la dosarul de candidatură se află depuse adeverinţele care confirmă vechimea în funcţiile de specialitate juridică prevăzută de lege.
1.2. Apărările C.S.M.
C.S.M. a formulat întâmpinare la cererea introductivă prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială, arătând că în cauza dedusă judecăţii sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizând cu prioritate excepţia de necompetenţă materială invocată în cauză, în condiţiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că necompetenţa este de ordine publică, conform art. 159 C. proc. civ., va admite excepţia şi va trimite cauza instanţei competente a soluţiona fondul litigiului, Curtea de Apel Bucureşti.
În conformitate cu dispoziţiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ. când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, ea este obligată să stabilească instanţa competentă, ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent, iar potrivit dispoziţiilor art. 159 pct. 2 C. proc. civ. necompetenţa este de ordine publică când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a reţinut că s-a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri a Plenului C.S.M., care vizează soluţionarea unei contestaţii împotriva Hotărârii nr. 40 din 10 august 2012 a Comisiei concursului de admitere în magistratură, prin care a fost respinsă cererea petentului de participare la concursul din data de 26 august 2012.
Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (5) şi 7) din Legea nr. 317/2004 reglementează calea de atac împotriva hotărârilor Plenului C.S.M., care privesc cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, termenul de recurs şi instanţa competentă, iar din actele dosarului a rezultat că petentul nu are calitatea de magistrat, iar hotărârea nu vizează cariera şi drepturile unui judecător sau procuror.
Pentru aceste considerente, în raport de calitatea persoanei la data introducerii cererii, competenţa de soluţionare a litigiului dedus judecăţii aparţine Curţii de Apel Bucureşti, competenţă stabilită în raport de rangul autorităţii care a emis actul administrativ atacat, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 din Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va trimite cauza instanţei competente a soluţiona fondul litigiului, Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Trimite contestaţia formulată de P.G.C. împotriva Hotărârii nr. 663 din 23 august 2012 a Plenului C.S.M. la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 403/2014. Contencios. Conflict de... | CSJ. Decizia nr. 258/2014. Contencios. Conflict de competenţă.... → |
|---|
