CSJ. Decizia nr. 239/2014. Contencios

ROMÂNIA

Î NALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 239/2014

Dosar nr. 8287/102/2012

Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2014

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Curtea de Apel Tg.- Mureş a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind Stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii activităţii didactice în învăţământul universitar, excepţia fiind ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş în cadrul unui litigiu, în contradictoriu cu Şcoala Generală „K.M.”, M.E.C.T.S. şi I.Ş.J. Mureş, litigiu aflat pe rolul Tribunalului Mureş.

2. Hotărârea instanţei de fond

A. Prin sentinţa nr. 197 din 2 aprilie 2013 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâţi şi a fost respinsă excepţia de nelegalitate invocată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş, în contradictoriu cu M.E.C.T.S., Guvernul României, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi Şcoala Generală „K.M.”

B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că excepţia de inadmisibilitate invocată este neîntemeiată, raportat la practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a apreciat că pot face obiectul excepţiei de nelegalitate atât actele administrative cu caracter individual, cât şi cele cu caracter normativ.

În ceea ce priveşte fondul excepţiei de nelegalitate, Curtea a reţinut că H.G. nr. 453/2007 a fost a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României şi al art. 5 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, în învăţământul preuniversitar.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 315/2006 „se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare şi/sau suplinitoare calificate din învăţământul preuniversitar, în vederea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice”.

Conform art. 2 din aceeaşi lege „ajutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice şi reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data plăţii”.

Potrivit Normelor metodologice cuprinse în H.G. nr. 453/2007, facilitatea de a primi un ajutor financiar în sumă de 100 de euro este condiţionată de manifestarea de voinţă în acest sens, concretizată sub forma unei cereri ce se depune până la data de 1 noiembrie.

Instanţa a reţinut că instituirea un termen limită pentru depunerea cererilor pentru acordarea sprijinului financiar nu constituie un motiv de nelegalitate a actului administrativ atacat, fiind vorba de instituirea unei proceduri nediscriminatorii, aplicabile tuturor subiecţilor de drept cărora actul administrativ li se adresează. Această procedură este justificată de faptul că pentru asigurarea sprijinului financiar sunt angrenaţi mai mulţi factori care trebuie să conlucreze în anumite limite de timp.

Astfel, cererile cadrelor didactice sunt depuse la unităţile şcolare care le centralizează şi le transmit către inspectorate şcolare, iar acestea la rândul lor, solicită lunar, până la data de 20 a fiecărei luni, către minister necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare.

Fiind vorba de instituirea unei proceduri legale, pentru punerea în executare a unei legi, excepţia de nelegalitate a actului administrativ atacat a fost respinsă ca neîntemeiată.

3. Recursul declarat de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş.

Recurentul a criticat soluţia instanţei de fond ca nelegală şi netemeinică, arătând că este dată cu aplicarea greşită a legii.

Astfel, s-a susţinut că, prin dispoziţiile art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007, care stabilesc termenul de 1 noiembrie pentru formularea cererilor pentru acordarea ajutorului financiar aferent anului următor, se adaugă la lege, în condiţiile în care prin art. 1 şi 2 din Legea nr. 315/2006 se prevede cadrul legal pentru acordarea ajutorului financiar de 100 de euro, fără a se stabili un termen pentru depunerea cererilor de către personalul didactic.

Recurentul susţine că în acest caz trebuie aplicate regulile generale de drept, în sensul că cererea să poată fi formulată oricând în interiorul termenului general de prescripţie.

S-a arătat că scopul regulilor instituite de o hotărâre de guvern este tocmai de a facilita aplicarea legii, iar instituirea regulilor prevăzute de art. 3 criticat, cu privire la stabilirea termenului nerezonabil pentru depunerea cererilor de acest tip, este de natură să împiedice cadrele didactice să obţină drepturile băneşti prevăzute de art. 1, 2 din Legea nr. 315/2006.

Recurenta a susţinut că prin introducerea termenului limită se înlătură aplicabilitatea prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, pe care îl consideră aplicabil cauzei de faţă.

II. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat.

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurent şi constatând că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică o va menţine având în vedere considerentele ce urmează:

Legea nr. 315 din 12 iulie 2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, în învăţământul preuniversitar, publicată în M. Of. nr. 617 din 18 iulie 2006, a prevăzut prin dispoziţiile sale, art. 1-6, acordarea unui ajutor financiar anual, la solicitarea cadrelor didactice titulare şi/sau suplinitoare calificate din învăţământul preuniversitar, în vederea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, ajutor ce reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data plăţii. Totodată, actul normativ a stabilit că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii vor fi elaborate normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Prin H.G. nr. 453/2007 au fost aprobate normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 315/2006, fiind explicitate modalităţile de punere în practică a acestor norme legale, acesta fiind de fapt rolul unei hotărâri de guvern, respectiv de a asigura punerea în executare a unor dispoziţii legale.

Dispoziţiile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 453/2007 prevăd că ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar şi înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învăţământ la care beneficiarul exercită funcţia de bază, iar plăţile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.

Înalta Curte reţine că nu poate fi interpretat ca nelegal termenul limită impus de H.G. nr. 453/2007, având în vedere aspectele formale ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea plăţii acestor sume de la bugetul de stat, precum şi faptul că introducerea termenului până la care cererea cadrelor didactice trebuie formulată nu reprezintă o dispoziţie nelegală şi nu poate fi interpretată ca o adăugare la lege.

În sprijinul acestei interpretări sunt şi principiile generale care stau la baza întocmirii situaţiilor financiare pentru plata sumelor de la buget, fiind evident că predicţionarea şi previzibilitatea cheltuielilor, care se fac cu titlu de ajutor financiar, urmează regulile generale aplicabile plăţilor ce se fac din bugetul de stat, stabilite în sarcina ordonatorilor principali de credite.

Rolul H.G. adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 315/2006 a fost tocmai de a explicita pe larg formalităţile necesare pentru obţinerea ajutorului financiar prevăzut de lege, atât cu privire la cererea ce se formulează, la documentele justificative care trebuie depuse, cât şi cu privire la termenele de depunere a acestora, pentru obţinerea ajutorului financiar prevăzut de lege.

Pentru toate aceste motive, constatând că nu sunt motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş împotriva sentinţei nr. 197 din 2 aprilie 2013 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2014.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 239/2014. Contencios